n

n

16 mai 2011

Romania din parcare- flori de salcam

Am parcat masina, am lasat radioul sa mearga si am asteptat. Oameni au trecut, oameni si-au plimbat copii prin linistita parcare, o viata ce merge mai departe- si in cele din urma Romania din parcare ma ajuns- un ea si un el in jurul varstei de 50 de ani sau oprit sub un tanar salcam aflat la margine de parcare si au inceput sa adune florile lui intr-o punga, si-n timp ce adunau mancau din ele.
Si in acel moment copilaria ma ajuns.
Fac parte din generatia decreteilor, din cea a copiilor ce aveau cheia de la usa legata cu siret la gat si in acele vremuri calaream salcamii pentru florile lor dulci pe care le mancam cu o deosebita placere.
Si am stat si i-am privit pe cei doi si drumul am dat amintirilor sa se coboare peste mine.
Au plecat intr-un timp si eu ( nu stiu de ce am avut senzatia de a fi hot) am pornit spre salcam, cateva flori am adunat si inainte de a le manca am prelungit o clipa in care am incercat sa imi aduc aminte gustul florilor de salcam. Apoi am muscat din flori si pentru o clipa m-am simtit copilul de altadata catarat in copac printre flori.
Scriind toate acestea simt ca nu am fost singur si ca toti am avut parte de florile copilariei.

2 comentarii:

  1. Am fost o mare de copii, stiu ca iti amintesti, toti ne amintim.
    Daca spun juniorului ca eram 42 de copii intr-o clasa, rade de mine.

    RăspundețiȘtergere