DA, ei bine, politicieni lui ,,hai sa ne certam de ochii prostilor si sa vedem cine vine la guvernare- in fapt, tot noi o sa fim----, in sfarsit, sa va vad pe unde va scoateti prostia si coruptia, fiindca nu cred ca aveti alt drum decat acela prin care sa va reformati, sa aduceti oameni tineri in frunte, oameni in care  aceasta tara pot gasii speranta de dreptate si simpla liniste de a traii bine peste pamantul lor.
Si ca sa nu avem incurcaturi in ceea ce inseamna tanar, va dau eu un numar- cel mult 30 de ani.

Au murit tineri in Colectiv, acum mor prin spitale
Cei dusi,,, cu greu, acum, sunt linistiti-, rugaciuni pentru cei ramasi
Vinovati ?-  noi si nenorocita noastra de miorita cu pilele si relatiile ei, cu,,lasa ca merge si asa, , cu....multe, inca altele....si de neuitat- in primul rand, cu  neraspunsul celor pe care-i votam si care in fapt, sunt un ceva ce am fost  de la inceputul comunismului pana in aceste zile.
Speranta?
Cei nascuti in urma revolutiei si    uitarea mioritei.
O rugaminte doar- sa ajunga aceasta speranta cat mai repede,- cei tineri si neatinsi de trecut, sa ne ajute viitorul.

Despre varza pusa la murat

Toamna, printre alte vremuri este si cea a butoiului umplut cu varza
Fac o paranteza si scriu ca nu pot sa inteleg cum poate cineva sa cumpere varza murata cu 4 lei kilu, cand in fapt este foarte la indemana sa ai toate kilogramele de care ai nevoie printr-un simplu butoi umplut cu varza .
La noi, pretul este acum pentru varza vie, intre 1,20 si 1,50, - --dar nu pretul a devenit in acest an punctul important al verzei murate ci un cu totul altul.
In trecuta toamna, pentru prima data, muraciosii de varza sau gasit o parte din ei, cu verzele din butoaie, inmuiate, de nefolosit, drept urmare, de aruncat pe apa miercurii.
Raspuns am gasit printre oameni ,in doua feluri- am cumparat varza de vara iar vanzatorul a spus ca este de toamna----ori ca, varza din butoiul pusa la murat si care sa inmuiat, de nefolosit, a fost cumparata de la olteni, care folosesc prea multe chimicale.
Sincer, chestia cu chimicalele imi pare o aiureala, cat despre varza de vara, imi pare la fel
- realitate este ca varza s-a inmuiat si ca undeva este o problema.
Mama mea , in aceasta toamna, dupa vorbe,  a incercat sa o rezolve ,cumparand de la banateni , asa auzise ea ca este bine          si nu cred ca a rezolvat problema muraturii esuate.

Despre o broscuta

Ne dorim o casa si dupa cinci ani de cand am cumparat terenul, ne-am hotarat sa incepem. Si nu-i vorba ca acum avem bani, ca avem de mostenit ceva sau mai stiu eu ce, altceva- este vorba doar despre simplu fapt ca acum simtim ca vrem si ca putem sa avem incredere.
Ei bine, in urma cu vreo doua sau trei luni, am facut niste gauri cu o foreza manuala, pentru a vedea ce se afla sub pamantul marginit de doua case si paraul Zlasti- am sapat in jur de un  metru, am pus deoparte ce am scos din pamant pentru parerea unui specialist in studiu geo si pentru pana atunci, am acoperit cele cinci gauri, cu bolovani.
Poveste aceasta, in fapt nu este despre ce am scris ci despre o broscuta mica, maronie, lucioasa, pe care am gasit-o in unul din puturi, in ziua in care am trecut pe acolo cu doamna de la studiu geo.
Doamna ce se grabea si pe care am dus-o cu masina in treaba ei, lasand in urma mica broscuta, fara gand in acea zi, alaturat de ea. Insa de cu seara mi-am amintit de ea..., am trecut gandul si-n urmatoarea saptamana, uneori in gand aveam sa trec pe la teren, sa vad de ea.
In cele din urma, in o duminica insorita, am mers la gradina, am trecut si pe la putul respectiv- broscuta era tot acolo. Din un bat caruia i-am pus o mica platforma, am facut ceva ce se vroia a fi de ajutor pentru ridicarea broscutei- degeaba, fiindca broscuta se ferea iar dupa un sfert de ora, am renuntat.
A mai trecut vre-o juma de ora, prin care am povestit, am cules flori, am gradinarit cu privirea, gradina, si din intamplare intorcand ochii inspre capatul de put- minune!- mica broscuta, era acolo si sarea disperata peste firele de iarba.
Am urmarit-o un metru, doi, bucuros in mintea mea de copil, despre felul in care a reusit sa se inalte din put iar mai apoi,                                                                                               in una din zilele de dupa, un gand si o intrebare m-a readus la ea
-mai frate, daca as trece zilele ei in ani mei- oare cati ani a stat in acel put?
Se poate sa fi fost cat zambetul meu la privirea micutei pete maronii, lucioase, sarind peste iarba!
Se poate, n-as vrea.
Sau da!?

Avem calculator

Avem calculator nou, sarim in sus de bucurie, dam din cap, ne lovim la geoale, ...care pe care pentru a ajunge la calculator si pentru putine momente, facem pace...
precum acesta, in care am dat peste niste poze, facute cu alte aparate, mai demult

....mai de, demult

Hot de munca

In acest an, la intrarea in fabrica de lucru, s-a inaltat sub paduricea de copaci, fara de sens, un fir de rosie.
L-am vazut din primul moment, din faza de iarba si nu l-am bagat in seama, mai apoi nu i-am dat nici o sansa pana in una din zile cand am gasit un par infipt langa el si o legatura cu o sfoara- Cum, o rosie in lupta cu atata umbra, fara pic de soare!?
Ei bine, cineva credea in ea si in toata vara a continuat sa o lege si sa o ude iar rosia a crescut semeata, fara strop de chimicale ori de boala si a rodit multimi de gogonele, de ma apucase deja invidia si uimirea..
In fel firesc, totul a revenit la normal cand am gasit intarziere in vopsirea gogonelelor inspre rosu si mai ales in una din dimineti cand

am gasit minunea de rosie fara cele cateva gogonele si putinele inceputuri colorate inspre rosu.
Era goala, dezbracata si trista, furata si fara de rost.
Acum ce sa mai zic, trist este furtul muncii unui om , furt facut in o zi, dar cred ca placerea de a fi alaturi de un fir de rosie o intreaga vara este cu mult mai de...

E ca viata.- rosie made in Romania, pe care nu ne-o fura altii, ne o furam noi singuri, aruncand din solarii inspre piata, rosii crecute in vata ori rosii din seminte prefabricate prin tari fara de bun pamant
.....tin minte vrerea unor olandezi de a duce pamant din Baragan, incarcat in camioane, inspre olanda lor...
ori alta tinere- un solarist este intrebat daca mai cultiva rosii din semintele tarii
-da, cultiv, dar doar pentru familie ....fiindca cumparatorul vrea doar rosii frumoase si tari
Rostul bun se afla undeva, prin mijloc, fiindca, cred eu ca nu mai avem in aceste vremuri, rabdarea de a avea o rosie intreaga, cu gust dulce,...nu, noi vrem totul cat mai repede si mai acum, sa avem numai noi...., ca si  imbogatitul nostru  hot de gogonele.
Buna dimineata!

Cataratoare fara nume

Se intinde cat e gardul de mare, are frunze asemanatoare fasolei si se prea poate sa fie surori.
Florile sunt in culori de rosu cu alb iar tecile rosii au in ele seminte negre cu un o mica pata alba .
Nu stiu cum se cheama insa in mod cert, un gard acoperit de o sumedenie de asemenea plante, e o bucurie pentru privire.