Gradina - in ultima zi de prietenie din anul 2014...

In urma cu trei ani, am primit iasomie- din cele patru bucati, doua am dat la prieteni iar pe celelalte doua le-am despartit la colturi de gradina- una in plin soare iar cealalta, in prietenie cu socul din gradina. Au avut drumuri diferite- socul a crescut mult prea repede, umbra a facut iar astazi, pot spune ca iasomia din umbra lui a crescut foarte bine fiind de aproape doua ori mai mare decat cea traita in plin soare. In aceasta toamna in gand mi-am spus ca trebuie sa le adun din cele doua colturi de gradina si drept drum intins, de treaba am inceput si astazi le-am dat locul de onoare- mijlocul gradinei, centrul tuturor frunzelor, al florilor si al intregului sistem solar. A fost o zi de sfarsit de an in care am vrut inca o data gradina-- doar iasomia se putea plimba si-n primavara----- Asta este, gradina acum este adormita- e felul ei de a fi, acum usturoi Minunea de brocol ce a ramas sa se lupte cu frigul ai aplauze pentru rozmarinul pe care l-am invelit in pamant de cartita, in frunze de pom si-n reclama de cola--coca cola...

RMN

in seara, la intrare de magazin, am intalnit un vechi prieten- avea doua minuni din acelea de plastic in care se pot pune alimentele- isi astepta consoarta si-n acel timp, vreme am avut de vorbe - imi spunea cat de greu le este amandurora, bugetari la primaria orasului si cu un copil aflat in cel de-al treilea an de facultate in medicina, si cat de bine era daca ar fi plecat mai demult in alta tara. Apoi, am inceput si eu a spune despre una, despre alta, ....despre cat de greu se ajunge la un RMN particular, la care de aproape doua luni, Ani, incearca sa ajunga cu ajutorul asigurari de sanatate. Au mai trecut cumparatori pe langa noi, o vreme sa tacut si inainte de despartire, vechiul prieten a zis-- am cumparat caserolele astea fiindca au taiat ai mei porcul si vrem sa-i trimitem la fratele meu care este plecat de 17 ani in Spania, niste carnati, slanina si jumari. In drum de intoarcere, spre casa, gandeam in un moment dat, despre intalnirea cu prietenul meu si ma intrebam- daca prin o alta lume, noi trimitem carnati, slanina, jumari si-un dor de tara, in fapt,dincolo- ei ne vor trimite un alt fel de rand la RMN si un sistem de sanatate care sa tina cont de Om? Nu stiu raspunsul, eu, deoacamdata inca RaMN. -dar nu stiu ce va face copilul meu

Daca petreci prea mult timp judecandu-i pe ceilalti, nu mai ai timp sa-i iubesti

Uneori totul devine simplu, nu este nevoie decat de- un singur cuvant, gest, miscare, intrebare, neputinta ori putinta.....,ori seara de vara, toamna...ori cate si mai cate, pentru a pune in miscare o idee, o parere, o ceva... -astfel sa intamplat in acest inceput de saptamana cand o simpla sarma de sudat nu a vrut sa isi gaseasca sfarsitul in cel mai profesionist fel iar eu, fiindca imi apartinea, am ajuns vorba peste insectarul comunist al fabricii de confectii metalice. Si-am tacut, tacut fiindca nu stiam ce raspuns sa dau la neputinta mea de a face, de a fugii din acel loc.....ajutor am avut doar prin cel mai batran om al locului, ce mi-a deschis privirea inspre un alt fel de a zambii si a trece pe mai departe- cu bucurie! Mai apoi a venit sfarsitul de saptamana in care in seara de sambata, doamna mea a adus calendar ...si trebuie sa ma mai recunosc inca o data neputincios, pentru intelegerea acestor cuvinte aduse din Biblie. -cu sinceritate, am intrebat pentru raspuns...si l-am privit...o parte din el, in a doua zi in o parcare de supermagazin r

Zgarcenie?

Telefonul- suna, canta, balangane uneori din tot plasticul lui, si-n alte randuri se aud voci ce ne vorbim. Astazi, una ce imi cerea ajutor prin niste bani pentru cateva zile,... pentru un ulei, o punga de cartofi, un pachet de tigari...., m-a deranjat in mod deosebit fiindca tocmai in acel moment ma sunau alte doua. Dincolo de ele am intrebat si raspuns am aflat ca,,.......doar eu cumpar ulei cu 4 lei, litrul,- cartofi doar din promotie...iar in ceea ce priveste tigarile, - astazi, la doi ani si ceva dupa ultimul pachet, nu inteleg de ce mai trebuie sa dau bani, altora, pentru ele? Zgarcenie?

Soriceii de la munca

Ne-au napadit soarecii la lucru...(de unde s-a nascut cuvantul- napadit? ..habar ca am)...,cert este ca unii dintre noi ii mai si prindem prin dulapuri de scule si-n mod cert pot sa spun ca desi avem hala si vestiarul incarcate cu tot felul de capcane si lipiciuri, atunci cand ii prindem in viata prin dulapuri, ii condamnam la 20 de pasi, departare de hala. Putini stiu insa ca din indepartatul frig al exteriorului, inspre calduroasa hala incarcata cu un surplus de circa doua, trei grade, exista o nisa in zidul cladirii, undeva sus, de unde o cucuvea batrana ne pazeste in fiecare noapte tot drumul soarecilor aruncati de noi....in departare. Eu stiu fiindca am vazut-o in noptile trecute cand o minte de sef a crezut ca va fi de bine pentru firma, daca noi, doi sudori, din cei 30, vom inainta lucrarea - Nu a fost asa- nici pentru noi, nici pentru soricei- si-n timp ce plecam inspre casa, in noapte de dimineata, stiam ca o cucuvea se framanta peste burta cu o implinita aripa.

La prins de iepuri

Am fost lipsit fiindca am fost plecat la prins de iepuri. Dupa o reteta povestita din batrani, am prins vreo doispe-----deci, in primul rand se cauta patru caramizi, cele mai rosii cu putinta-----mai apoi se cumpara de la magazinul din colt, un pliculet cu piperul cel mai piperat!-----se alege o zi insorita si se duce la marginea padurii. Acolo, se face un patrat din caramizi si-n partea de jos se pune piperul. Apoi ne ascundem si asteptam ......,iepurii vad de departe caramizile rosii, da ei nu stiu ca acolo sunt caramizi, ei cred ca sunt morcovi si vin in viteza cea mai mare, se opresc brusc in patratul de caramizi si respira piperul pus de noi, stranuta foarte tare si se lovesc cu capul de caramizi. Cad ca si secerati iar noua nu ne ramane altceva dacat o buna tocanita sau o friptura. Pofta buna!