Tarhon

m-am purtat prin cofland, impingeam caruciorul in cel mai vizibil mod... de plictiseala si de nerespect fata de celelalte carucioare intalnite printre rafturi, cand, brusc...,un zambet intins s-a oprit pe fata mea, un fel de placut tremurat s-a strecurat in picioarele mele si-n cele din urma o mare mirare-intrebare....,un intreg raft inarcat de seminte fain asezate in pliculete, mi se intindea in fata ochilor----si intr-un mic copil m-am dus si vreme am stat in fata acelui raft- privind alti copii ce atingeau semintele, rasfoind, aminte aducandu-mi, gandind,sperand.......si dupa un timp indelung impins, un singur plic am asezat in carucior, un plic cautat si asteptat

artemisia dracunculus----acum am aflat dubiosul nume, -tarhon- in realitatea mea, in mancarea unor alti ani si-n neputerea mea de a-l cultiva

pana si pamant am cumparat si odata cu el un razboi am pornit pentru a putea privii un fir de tarhon -----nascut prin puterea mea de gradinar............acum stau...,privesc plicul nedesfacut....,fac planuri.....,astept..............

Despre floare

Cum poate sa dainuie o floare daca nu ...
a fost samanta
insamantata
stropita
asteptata
inconjurata
ingrijita
privita
iubita de cel ce ia dat nastere?
Si ce fel de putere are ea
sa-i spuna lumii ca ea exista?
Daca samanta ei a fost pusa in pamant
sa dainuie
....
noi, noi ce am face?

Gradina de langa parau-rasad sau samanta?

Pun samanta cu samanta si nu ma mai satur-imagine din primavara trecuta.
Nu imi plac rasadurile, vina pentru aceasta neplacere nu o cunosc, pur si simplu prefer samanta.De unde aceasta placere pentru a pune samanta in pamant in locul rasadului? Cred ca toata chestia asta vine de undeva din trairile gradinarului.Am pus an de an rasaduri dar niciodata nu am avut o satisfactie,o placere ca si atunci cand pun samanta in pamant, poate fiindca rasadul nu l-am produs eu si asta in subconstient ma deranjat, ori ca sunt lipsit de privilegiul de a vedea o planta crescand chiar de la nasterea ei, ciudat!
Samanta, cred, este ceva minuscul si privita dintr-o anumita parere este ceva de neinteles, de unde atata putere pentru a da putere?
Poate acest simt porneste de undeva de la inceputurile lumii!