Intamplari din gradina vietii

Am un inceput de gradinarit calamitat prin ceea ce inseamna seminte puse in pamant- dovlecei au iesit doar trei, fasolea fideluta, jumatate iar rosiile mai putin de atat si toate acestea imi creau o anumita frustare cu fiecare zi traita in gradina in care vedeam ca semintele nu vor sa fie mai mult de atat. Pana intr-una in care aplecat fiind peste ea, o voce soptita am auzit--Dane...,Dane... Privirea mi-am ridicat si l-am vazut pe vecin facandu-mi semne discrete de dincolo de gard. M-am apropiat, l-am salutat, dupa care au urmat vorbe soptite-Dane ce faci acolo? -Pun din nou seminte de fasole... - Hai sa-ti dau niste rasaduri de rosii din solar, acum ca nu este noramea acasa, oricum au destule... Nu stiam ce sa cred, nu stiam decat ca am in fata ochilor un barbat in varsta, ce privea oarecum speriat in jur ca un copil ce tocmai vroia sa faca o boacana, privire pe care am urmat-o si eu cu o anume mirare. A intrat in solar, a trebaluit un pic, s-a oprit apoi la iesire aruncand priviri in jur si-n cele din urma a venit langa gard dandu-mi peste el o mana de rasaduri de rosii. I-am urat sanatate si fara alte vorbe, ne-am departat in graba amandoi de gard. Paseam descult prin gradina avand in mana rasaduri de rosii si o anume implinire se bucura in mine. Am lasat deoparte semintele de fasole si m-am apucat de pus rasadurile de rosii cu gandul sa reusesc pana la venirea noptii. In frenezia mea, dupa un timp mi-am ridicat privirea inspre casa vecinilor- dincolo de solar, vecinul statea...,ma privea Am incercat mai apoi sa desfac intelesul acestor fapte si aducere aminte am avut despre intalnirile noastre din jurul gardului si mai ales despre una in care abia iesit din spital, cu o voce soptita mi s-a destainuit despre boala lui, despre copii ce nu-l inteleg, despre doctori si tara... L-am ascultat in linistea gradinei si l-am incurajat iar acum cred eu, ca prin aceasta mana de rasaduri de rosii, mi-a multumit pentru intelegere.

Noapte buna!

Viata

Este frumos la pescuit..., dar vantul aduce uneori un chin...,si parte am avut de el

si noroiul de pe malul apei este un chin

crez..., cred ca este ultima pereche de bocanci fabricata de Clujana - oarecum ma simt trist si mandru...

semn de primavara

si un peste ce va devenii conserva...

icre de biban- surpriza pentru nevasta...,si bineinteles cu dreptate, un mare ras din partea ei...

psss...sunt bune icrele de biban

gradina, astazi

primele fire de ceapa

si cand aparatul se porneste aiurea...

in un cuvant-- viata este frumoasa...

...sanatate si pi mainii!