Povestea pamantului

Au venit din parti diferite, din ritmuri si pareri de viata opuse si s-au facut vecini de pamant, de case si de sperante.
Intr-una din zile unul a intins un gard si-n mod evident, dupa locatia reliefului, dupa normalitatea liniei drepte, el a asezat gardul cu o jumatate de metru mai incolo- e putin, adevarat...dar pe o lungime de 200 de metri, parca e altceva- tevi a bagat in pamant, o plasa a intins pe lungimea granitei si asa a ramas timp de cinci ani.
Apoi a murit.

A lasat in urma o casa neterminata, un pamant intins ca un elastic si un copil ce si-a gasit viata intr-un indepartat oras.

Au mai trecut ani...
si-n acesta, intr-o zi de Aprilie, vecinul furat de acea jumatate de metru, a trebuit sa inlocuiasca plasa de sarma ruginita de trecerea timpului.

si intr-o liniste deplina a relocat granita cu o alta jumatate de metru in plus fata de firescul liniei drepte.

Acum nu stiu ce sa mai cred, ce sa mai astept...


Si mai ales, fara de rost, o intrebare trece aiurea - unde se afla limita dintre pamanturi?!

A mea este nelimitata---Sanatate!