Trec aceste zile si nu incetez a ma minuna de caldura si de linistea lor. Le simt ca un sfarsit de an, de bine si de pareri de rau
- doua pareri de rau
- una, pentru nepadurile mele din acest an (ciuperci comestibile nascute sub batranul mar din gradina)
-a doua, pentru nepescuitul meu - primul de dupa alti 25....si se crede or nu, aceste nefaceri se simt undeva, se dor si se asteapta. In rest e bine, e toamna si parca e vara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu