Rosia = un leu

un leu,un kil de rosii!---pai stie lumea asta impartita, cata munca si transpiratie se naruie pentru un kilogram de rosie?! ...nu cred si raman pe mai departe nedumerit despre piata de legume si fructe a acestei tari ....,o, nu...,prea multe sunt de neinteles in romanica noastra si-n ziua asta... chiar nu astept sa-mi gasesc un raspuns fiindca un fapt il am sigur --am rosii in gradina, sunt ale familiei si in familie raman fiindca au o cu totul alta valoare ...necinste ramane pentru cei muncesc in solarii, ce sunt parte dintr-un mecanism economic de neinteles dar poate ca vor venii nori mai buni peste gradinile noastre....

Rosia

in primul rand- nu vand rosii ...inaintea lui...,nu pot, nu stiu, nu vad cum ... ...mai apoi s linoara ar, putea sa nu inteleg de ce rosiile au pret de un leu in piata de legume a acestui oras sau poate ca ar trebuii intelegere si iertare pntru acest oras ce a fost candva... ....deci, precum ma scriam- eu nu vand rosii- sunt doar un leu, kilogramul--- eu vand cartofi pe care nu-i am in pamantul gradinei.....,-la doi lei, kilu ---

Rosia- Recolta

Gradina cu de toate si cu primele boabe de mazare

cand aparatul se porneste din greseala inainte de a ajunge in gradina, ma minunez de batranul mar- e incarcat si parca uneori vad mai multe mere decat frunze sau pornit castravetii- datorita locatiei mai rece in temperatura, gradina mea pierde tot timpul trenul fasolea- am sapat pe langa ea si e bine rosia-cam neclare imaginile--rosia, am legat-o de arac, i-am rupt copili si frunzele din partea de jos si-n mod normal ar fi trebuit sa adun pamant in jurul ei. Nu am facut-o fiindca trebuie sa-i las timp sa se cicatrizeze locurile de unde am rupt frunzele mazarea- anul asta i-a mers asa de bine incat nici cele patru randuri de sfoara nu mai pot sa o sustina da...da...da! si in inceput de noapte, am adunat si primele boabe de mazare radasca- plina e gradina de ele- nu stiu si nu inteleg de ce. In rest- de bine...

Rosia- prima planta bolnava

Am intrar prinre rosii, le-am facut frumoase si-n acelasi timp si controlul medical. Printre cele doua sute de fire am gasit una bolnava si mirat am fost de unicitatea ei si de felul de boala ce a lovit-o.

Frunzele nu au absolut nimic insa fructul se inegreste.

Semintele de rosii le pun primavara in cuiburi si-n urma lor las doua plante pe cuib, asa ca sa nu fie singure si acum ma intreb de ce o planta s-a imbolnavit iar sora ei, nu?
Banuiesc ca raspunsul se afla undeva in trecut si ca planta a fost bolnava de la bun inceput iar boala a iesit la iveala odata cu primul fruct.
Acum, rosiile au prins inaltime, frunzele le-am rupt sa nu atinga solul, le-am si copilit si le-am ridicat pamant in jurul tulpinelor.

Este greu cu rosiile fiindca au multe figuri in fruct si multa atentie cer gradinarului- simt ca tare mult isi doresc sa fie lasate in pace si ca fiecare atingere a omului le ingrijoreaza dar asta este, nu se poate decat impreuna.

Vin ploile si simt ca sunt pregatite pentru ele.

Rosia- copilit

Astazi am fost printre rosii, le-am jumulit, le-am legat pe inaltime, le-am atins si am incercat sa le inteleg dorintele zilei.

Inspre pamant i-am oprit frunzele sa se indrepte si multa saracie in verde da senzatia de neputinta, dar daca ma ridic un pic mai sus, in genunchi...

...totul se schimba, este o alta lume.

O alta imagine in care totul pare in regula.
Si asa a fost, le-am copilit, le-am smuls frunzele ce se indreptau inspre pamant si-n acelasi timp priveam cerul incarcat de nori si speranta aveam ca ploaia nu se va cobora pana ce plantele vor reusii sa se vindece.
Nu a fost asa, dupa doua ore de munca, si-n clipa in care am zambit multumit ca le-am facut frumoase, o ploaie s-a coborat din nori si acum tare imi este frica de stropii de ploaie reci si de ce va fi.

Rosia verde2

...am inceput ai rupe frunzele ce atingeau pamantul fiindca stiam vorbele ei din anii trecuti- nu-mi lasa frunzele sa se coboare pe pamant, in sus vreau sa ma inalt.
M-am intrebat atunci de ce o asa mare dorinta si-n timp mi-am dat seama ca pe langa dorinta ei de inaltare, eu gradinarul trebuie sa am grija ca pamantul care ii da viata sa nu-i atinga frunzele fiindca in aceasta atingere se afla moartea ei si ca astfel mana ii va aduce sfarsitul inainte de inceput si fara si cu mila i-am rupt primele frunze.. Am facut aceasta rupere de frunze pe timp uscat si nu am mai atins rosia un timp in care ranile facute de mine sau cicatrizat.
Apoi am pus pamant bogat la radacina ei si apa i-am daruit fiindca mi-a cerut.

In timp ce scriu aceste cuvinte ascult din trecut Alifantis...si acum vad pentru prima data aceste imagini...

Frumos si frumosi sunt toti acesti oameni ce sau adunat pentru o bucurie!

Dar sa nu uit- am acoperit pamantul bogat din jurul radacinei si astfel am aerisi-o si i-a placut ,mai ales in noptile cand aerul mai rece ii gadila radacinile mult prea incalzite de soarele zilei.
Acum traiesc cu intrebarea- de ce nu incep a stropii rosia cu solutie contra manei mai ales ca stiu ca nefacand acest fapt pot pierde Regina?
Si este un chin a umbla printre rosii si a avea grija de ele fiindca simt ca un simplu praf sau o simpla atingere ii poate aduce sfarsitul si nu as vrea asa ceva.
Acum ma opresc fiinca asa simt si ascult...poimaine Doru Stanculescu implineste 61 de ani, multi ani!- iar frumosul de Pittis acum se odihneste...

Rosia inca verde 1

Le-am pus samanta in pamantul gradinei poate prea repede si ea si-a dat seama ca nu este timpul ridicarii din pamant si sa ridicat cand a vrut si a stiut ca ii va fi bine.
M-am ferit cat de mult am putut sa o ating, era copil mic si am lasat-o sa se zbenguiasca in voie.
Apoi cand a prins un pic de putere ...
si am mai continuat a scrie despre ea si ticalosul de goagal a facut totul pierdut si a ma repeta imi pare o prostie asa ca si maine este o zi... mai bine scriu pe hartie ca astfel nu o poate sterge nimeni.
Mama lui de internet...!
.

Rosia- primii printi

Au iesit primii printi ai Reginei in gradina de langa parau. Micuti, dolofani, nascuti intr-o anumita ordine princiara, m-au surprins prin tupeul lor de a fi inaintea altora - de ce? nu stiu, stiu doar ca exista, sau poate in radacinile primei regine se afla secretul si tupeul.

Traiesc un chin si o placere prin minunata rosie si ma intreb cum de a reusit sa treaca prin mii de ani fara grija vreunui gradinar? Sau poate ca El asa a vrut ca ea sa ajunga la noi..
Imi trec pasii printre regine si ma feresc sa nu le ating, urma de mine sau praf sa nu las peste ele fiindca stiu ca nu le place, ca nu suporta un astfel de afront la adresa lor si astfel trecerea mea printre ele devine un chin si o placere in acelasi timp.

Regina Rosie

Privesc prin gradina, o poveste a plecat in timp ce alta timid si nebagata in seama a inceput in aceste zile sa-mi arate ca exista- a facut asta prin primele flori. Despre regina gradinei scriu, despre cea care traieste alaturi de gradinar cea mai fascinanta poveste, o poveste care ii leaga pe cei doi prin drama sau fericirea ei-Rosia.
Cu tristete imi aduc aminte anul in care molima a dat peste ea inca de la inceputurile inaltarii ei si cum toate stradaniile mele de a salva ceva sau dovedit inutile.
Si-mi mai amintesc alt an in care rosiile au fost atat de incarcate incat au doborat sapte pari la pamant si de suparare ca nu le-am pus pari mai grosi au inceput sa se imbolnaveasca. Cam un sfert dintre ele a trebuit sa sacrific pentru ca celelalte sa-si poata duce menirea la bun sfarsit.
Dar cel mai mult imi aduc aminte cu placere anul in care au fost fericite , fara de boli si mai ales fara sa le stropesc cu nimic altceva.Ce an!
Si fara nici o indoiala, cred ca viata reginei in gradina de legume depinde in totalitate numai de gradinar si ca existenta ei pe tron sau detronarea ei se afla in mintea si-n mainile lui.
Doresc reginelor aceste tari, viata lunga!