m-am pornit devreme, in dimineata, spre locul meu din padure, in cautarea hribilor ce in acest an, nu vor sa apara

soarele nu se ridicase iar o ceata grea ce ma ingrijora, statea peste turnurile otelariei

padure, frumusete, liniste in cantec de pasari,incarcare de baterii, hribi nu, doar urme.....

si-n timp ce orasul inca dormea, eu aveam o padure in dimineata...

Acum, trecand peste imagini, un gand mi-a venit- oare resturile de cabluri, le cumpara vreun centru de deseuri?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu