Gara din Hunedoara

din intamplare, pozarul era la mine... iar eu eram in autogara orasului, asteptand un fiu ce venea cu un autocar, dinspre Cluj. si prea repede am ajuns, privind in jur, din masina, ochii mi-au stat peste gara orasului... amintirile m-au coborat si pasii m-au dus in ea... In urma cu 50, 60 de ani, in Hunedoara s-a pornit constructia combinatului- se platea bine, se construiau locuinte, se traia mai altfel decat prin satele tarii, se muncea in nervi si oamenii veneau buluc de prin toata tara- si pentru a-i primii in fel cat mai calduros, partidul a construit o gara cu un turnulet in care au infipt un ceas si o stea mai apoi, dupa ce o mare parte din combinat s-a nascut, a adus mari pictori de prin tara, pentru a picta pe doi pereti, cat de bine le este oamenilor muncii \ printre aceste picturi stiu sigur ca au trecut milioane de oameni ce se intorceau periodic la radacinile lor-------a mamei mele, spre un sat de langa Dej, a tatalui, inspre un sat de langa Alexandria-------astfel, mai tarziu, in timp, sau intalnit padurile mamei cu gradinile de legume din partea tatalui. Ani au trecut, rezolutia a venit- din cei 20 de mii de muncitori si inca alte zeci ce aveau tangenta..., au ramas sase sute..........., s-a ales....democratia si....aceasta gara cu un singur calator, asteptator....,si o linie de cale ferata peste care sta un mare semafor colorat in rosu...