Sunt cumparatorul casei- bat marele supermagazine alaturi de o plasa, o farama de bani si de o moneda de 50 de bani captusita intr-un carut si fac acest drum aproape in fiecare zi.
Sunt obisnuit cu firescul de a avea cumparaturi asezate in o anumita ordine, cu putine in dihania de carucior si de cele mai multe ori ma simt a fi in o lupta impotriva supermarketurilor care au o tactica si o meschinarie---o, Doamne!, cat profesionalism au in ei in a te ajuta sa te inseli cu zambetul pe buze si cu bucuria tampita de a crede ca mare afacere ai facut trecand pe la rafturile lor.
Ei bine, dincolo de toate acestea, sunt zile in care vad carucioare supraincarcate de produse ce dau pe dinafara la primul stranut, de oameni ce le imping cu un mare zambet si glasuiesc tot timpul intr-o limba romaneasca mult mai galagioasa si o veselie de parca numai ei ar putea fi .
Trec pe langa ei, impreuna cu caruciorul meu si cu sinceritate imi spun
-au trecut prin multe pentru acest carucior incarcat de cumparaturi, dar nu chiar prin toate alea....
Stau in gradina mea, dau din brate si ma invart aleatoriu, de parca nu as avea nimic de spus, de dat sfat si de castigat ori pierdut - rosiile imi miros a dulce, castravetii se duc printre frunze, fasolea se rade prin teci , mazarea se bucura printre sforile ajutatoare.......
-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu