Poezie 14?

De unde sa culeg si cu ce sa ma aleg?
Daca merg, gasesc?
Sau mai repede as gasi daca as fugii?
Dar pentru ce, si de ce ma intreb?
Mai bine respir la umbra vitei de vie,
un strugure sa mananc,
linistit sa fiu,
in culesul meu.

Despre pomana

A murit si astazi am ajutat cu transportul oamenilor inspre localul unde sa desfasurat pomana.
Ciudat obicei dar poate corect in realitatea lui, cat despre cuvantul -pomana- suna oarecum urat, cu iz de mandrie, ceva in genul-Ce, Eu am nevoie de pomana!?- adevarul este ca nu ar trebui sa uitam ca intr-o buna zi toti vom fi pe rand, Pomeniti.
Dumnezeu sa-i dea iertarea Lui!

Gradina de langa parau- mazare 2 adevaratul inceput al gradinii.

In drumul spre gradina am oprit pentru castel.

Si iata primul strat de mazare. In poza este socrul meu luat cu japca de la bloc si de la pensia lui linistita.

Primul rand, betisoarele ce se vad iesind prin pamant sunt de la fasolea de anul trecut, dupa recoltarea fasolei, strang resturile si am grija sa se usuce pana cand ar gradina. Inainte de arat imprastii resturi taiate in bucati mici care ajuta pamantul sa se aeriseasca . Ar fi trebuit sa pun si frunze uscate, nu am facut asta dar anul asta voi pune.

Aceasta este salata pusa din toamna, inca nu am intervenit pe strat si cateva buruieni incep deja sa isi faca de cap.

Din vorba in vorba intr-o zi de primavara frumoasa, socrul meu sa apucat sa numere cate boabe de mazare pune pe rand. O suta a rezultat si scorul uimitor la facut sa calculeze mai departe.

La un moment dat am vazut firicele verzi de usturoi iesind din usturoiul de anul trecut pe care nu la-m vazut cand am cules.

Iata cateva monstre. Mai apoi pe tot parcursul pregatirii straturilor de mazare, am dat peste usturoi si intr-un final am facut si un mic strat cu el, undeva la margine. Nu la-m pozat fiindca la-m pus un pic mai adanc in pamant ca sa nu inghete.

Pe fundal se vede digul plin de bolovani si pietris care acopera pana si conducta de gaz iar in fata un socru fericit dupa calculele facute la productia ce va iesii.La un rand in care a pus o suta de boabe de mazare (cam des le-a pus, au fost primele din viata lui de 57 de ani) cu cinci randuri pe strat, ori patru straturi a rezultat doua mii de boabe puse in pamant. Apoi din fiecare planta de va rezulta o productie de 50 de grame rezultatul final va fi de...100 de kile!
ce mai, am planuit si restul gradinei cu mazare si eu ma las de servici si el de pensie si astfel vom traii fericiti ca socru si ginere, pana la... sfarsitul mazarii din gradina, adica pe la sfarsitul lui mai cand se va incepe o alta plantare care cu siguranta ne va face milionari.
Am mai fost dar unii ne-au taiat zerourile si astfel am luat-o de la capat.

Gradina de langa parau- mazare

Am bantuit netul in aceste zile, am citit din carti cumparate despre ce si cum cu legumele.
Sunt peste tot informatii valoroase dar toate au, parca cava particural, particulara este si gradina noastra, asezarea ei, zona din care face parte, aerul si vantul ce o strabate, umbra si soarele ce o cuprinde si in concluzie, cred ca fiecare gradina este speciala in functie de multi factori iar noi trebuie sa tinem cont de acesti factori si acum ma refer mai ales la gradinarii incepatori precum sunt si eu. Profesionisti ar rade dar nu vor face asta, au timpul mult prea important de a face treaba decat a citi aiurelile mele.
Maine am in program luarea cu japca a socrului meu si continuarea insamantarii mazarei chiar daca vecinii vor zambii.
In plus o sa pun si un rand de cartofi, asa cum simt eu ca trebuie pusi, nu cum vor vecinii sau cum este scris in unele carti.
Ce vor mai zambii vecini, ce se vor mai uita de dupa uluci!...
Ei, traitori ai locului, eu, venitura din oras... sanatosi sa fim precum spune al meu tata.

Jurnal- Japonia

Sa scuturat pamantul, apoi oceanul si impreuna au lovit Japonia. Miraculoasa tara cu oameni pe care noi si alte popoare, greu ii intelegem. Fara indoiala au in genele lor genomul suferintei si pe cel al reinvierii, au facut asta in toata istoria lor si au reusit sa fie.
Japonia cu aceste insule nascute din stanci, au reusit sa puna imensitatea apei ce o inconjoara la treaba si alaturi de dorinta lor fara de margini de a o duce bine, au trecut prin sacrificii spre ceea ce este astazi.
Ieri am vazut un reportaj pe televizor despre stuful din delta noastra, cat este cautat de catre occident. Fratilor Dumnezeu ne-a dat pana si stuf, ne-a dat tot ce se putea, a pus si oameni pe acest pamant dar privind spre Japonia, spre acel tinut putin prietenos dar cu acei oameni minunati, imi pare rau ca a uitat sa ne mai daruiasca ceva. Ne-a daruit si o fi spus- descurcati-va- si din pacate nu ne-am descurcat. Reusita nostra deplina este ca inca mai suntem aici dar si aici este o hiba, daca nu eram noi, erau alti, adica tot noi.
In final, trebuie sa multumim Dumnezeului pentru toate, pentru stuful daruit si cu plecaciune si compasiune pentru acea tara cu oameni nemaipomeniti, Japonia.

? 10 martie, doar atat

Cat pot sa ma bucur, cat pot a zambi si in final, a rade?
Mama, tata, frate si tu sora, degeaba exista chinul si bucuria mea daca nimeni nu ma amesteca,
aiurea ma chinui, cei ce ne conduc au grija... de toate acestea si ma sfatuiesc- Mai asteapta.
Si astept.
Pret de o clipa am vazut pretul paini crescand, al fainii, al zaharului, al uleiului, despre cel al benzinei nu mai pot a adauga nimic si acum ma intreb si intreb- ce sa fac?
Zic, sa o iau de la capat, de la inceput si poate ca de data asta o sa iasa bine.
Dar tare imi este frica!
Am motive, voi le stiti?
Si acum recapitulez, mazare de o sa pun in pamant, sper ca mazare sa mananc, fasole, rosi, vinete, ceapa si inca o multime de legume, la fel, ...dar o sa mananc?
Findca cei ce ne conduc ma sfatuiesc altfel- plecati mai repede spre alte tari (citat din presedinte) findca degeaba o sa pui, nu ai cum sa ajungi...

Gradina de langa parau- primele seminte

Zi de azi. Mazare am reusit sa pun in pamant, nu dupa carti, nu la ce distanta si adancime recomandata de ele ci asa cum am simtit ca este bine. Ma intreb oare de ce nu respect tot timpul ceea ce scriu cartile despre legumicultura, parerile altor gradinari, de ce ascult de o voce interioara care ma sfatuieste ce si cum sa fac.
Mai apoi au urmat altele.
Sa pravalit vecinul de langa gradina vecina langa mine si printre ochiurile gardului ma intrebat cu (virg) curiozitatea si durerea de barfa a omului (cred, eu) de la tara, -ce fac? Pun mazare, zic. Raspunsul banuit al intrebarii lui- nu e cam devreme? Zic- nu. Mai apoi primesc sfaturi de la el, la ce adancime trebuiesc puse boabele de mazare, ca nu este bine sa le pun langa salata pusa din toamna, ca sigur o sa inghete boabele de samanta inainte de a fi si intr-un final am aflat o parte din placerile lui, nu-i place mazarea.
Asa ca am pus in continuare mazare in pamant si in acelasi timp am povestit cu el, neascultandu-l.
Asta fiindca eu sunt un povestitor, nu ascultator, merg mai departe.
Nu am facut poze desi aveam aparatul la mine, prea trista mi sa parut gradina in acest sfarsit de iarna si nu am avut putere.