Mana la rosii- sfarsit

Din pacate, am pierdut batalia cu mana- a inaintat mult prea  repede,- rosiile fiind in coacere, am renuntat la orice fel de stropire.
Am mai facut un ultim gest, am taiat toate varfurile stiind ca tot ce trece dincolo de ele este compromis.
Am ramas in final, in acest an, cu mult mai putine rosii, incarcate insa cu cel mai bun gust.
Acum, ce sa mai zic- cer iertare  imparatesei rosiilor ca nu am avut puterea de a avea grija de supusii ei.
Seara frumoasa.

Mana la rosii

Rosiile- acu doua saptamani erau in kaufland cu 2,50 lei. Astazi, aceleasi rosii nascute din vata si solutie nutritiva, sunt 4, 44 lei.
So fi scumpit intre timp, vata !
Ale mele, din gradina dintre dealuri, au inceput sa se inroseasca si bine este ,insa nu inteleg de ce trebuie sa am atata treaba cu nenorocita de mana. In anul asta, a venit din doua parti- de sus, atacand frunzele din oricare parte a rosiei si de jos, lovind primele frunze si intrand si peste tulpina.
Masuri-stropire cu piatra vanata, dar parca in van
-ruperea frunzelor patate
-aruncarea cu totul a celor manate in jurul tulpinei...si-au fost vreo cinci
-decuparea cu cutitul a petelor de mana aflate in stare incipienta
Cam asta e - acu e cald....o zi buna!

Nelucraciun's Blog

Domnule, in primul rand iti scriu ca ai un blog tare interesant si ca-n timpul ce a trecut am vrut sa scriu ceva comentarii dar nu am putut fiindca nu vreau sa am adresa de email asa ca m-am multumit cu privitul,
In randul doi, ziua lumina ma tine departe de calculator asa ca trec mai rar peste bloguri.
Si-n cele din urma, scriu cu parere de rau ca am pierdut acea samanta insa stiu cu tarie ca prin pietele localitatilor aflate in zona de dealuri inspre munte, oamenii locului au de vanzare usturoi pe care-l pun in pamant din toamna si care iubeste topirea zapezii dinspre sfarsitul iernii.
Multa sanatate si sper sa gasiti acel usturoi....si felicitari pentru rosii!
P.S.- In Pasul Tihuta s-a tinut festivalul usturoiului- bun moment de cumparat.

Despre usturoi

Am gasit astazi prin kofland, usturoi eco.  Nu-l cautam, mi-a sarit in ochi ambalajul, mai altfel decat cel chinezesc, pe care dealtfel., nu l-am vazut deloc.
Mi-am continuat curiozitatea si am incercat cele trei feluri de usturoi ce erau de vanzare,
Unul varsat, la 15 lei kilu, altul la 225 grame sau pe aproape,,,,cu un pret de care nu-mi aduc acum aminte dar oricum, maricel si cel de-al treilea, minunea de usturoi eco,,,,,,,Eco scriu fiidca tocmai asa scria pe reclama lui- 90 grame eco la aproape 5 lei- pret pe kil- in jur de 60 lei,
Am zambit, nu am fost trist, m-am doar intrebat de ce este asa de scump,,,,fiindca nu se compara si nu se va putea spune niciodata ca usturoiul este mai greu de facut decat minunata rosie,
Usturoiul, daca samanta este buna si-l pui din toamna in pamant, nu trebuie sa faci altceva decat  sa-i rupi buruienile, sa-l sapi si sa-l mai cauti pe internet,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
pe cand rosia!!!!!!- Ea este o regina si trebuie tratata ca atare, cu multa munca,, placaciune si uneori , atunci cand mana loveste,,, cu speranta,
Stiu totusi ca usturoiul in comparatie cu toate legumele, este scump dintodeauna si nu am inteles niciodata, de ce.
Acum, raman asa, cu usturoiul pe care  il pun din toamna si care imi ajunge ...,si e ECO, tot timpul.  Gradini frumoase va doresc.

Cum scapam de limaxi

Atatea ploi si racoare, au placut limaxilor, si-au stat calare peste salata, fasolea si-n cele din urma si peste gherghinele din gradina.
A trebuit sa iau masuri si la sfatul internetului am pus capcane cu bere si a functionat peste asteptari.
S-au umplut cele trei recipiente cu betivani trecuti in nefiinta, de limaxi si in mod surprinzator si cu o coropisnita.
Acum, fasolea e mandra, gherghinele au flori iar salata imbatraneste deplin.
 Am pus farfurii de la ghivece la nivelul solului- bere in ele si am  strigat- moarte melcilor fara casa!
M-au ascultat.
Seara buna!

Brexit si Gostat

Astazi am doar doua intrebari- cum de se poate ca soarta Europei sa depinda de niste englezi simpli, asezati prin orasele mici  ?-----asta a fost diplomatie, adevarul este ca ma intreb, cum de a ajuns Europa sa depinda de niste tarani englezi, mandri si egoisti in puterea lor de a decide ca ei sunt cei mai tari de pe dealurile lor pietrificate si fara paduri ?
Acu, nu stiu daca ce se intampla este bine sau nu ,pentru noi, timpul ne va spune.
Pana atunci raman cu a doua intrebare pornita din reclama cu Gostat- cum mama masii, poti sa fi primul de la coada?!!!!!

Despre vreme

Peste gradini, in aceasta primavara, a trecut bruma- si a omorat toate inceputurile de nuci si struguri--
-dupa trei saptamani, peste gradinile Hunedoarei, s-a coborat stropi de gheata si gradinile au mai suferit inca o data--
-iar astazi, in ziua de azi, o mare de apa s-a coborat peste pamant si a reusit sa acopere totul cu un mal lipsit de framantare si viata in el.
De acum, trebuie sa treaca un alt timp pana cand gradinile din calea viiturii isi vor putea revenii.
Da.

Intalnire

In dimineata, sub cerul incarcat de nori, am trecut in drumul meu inspre locul de munca, calare peste o bicicleta mai obosita decat mine si mirare am avut la kilometrul  unu, cand era sa dau cu coarnele intregii biciclete, peste o femeie nehotarata in trecerea ei peste drumul asfaltat, incarcat de masinile ce isi duceau oamenii la locurile lor de munca.
Se ferea si nu stia ce si cum sa treaca drumul, fara a fi lovita, neatinsa -astfel am gasit-o in dimineata- imbracata intr-un costum de trening negru, cu doua dungi albe, asezate peste partea de jos a bluzei si a pantalonilor, inalta pe la un metru jumate, cu un par, raspuns dupa un vant, valvoi, alb-gri, si cu doua randuri de siraguri de  perle agatate dupa gat.
Am mai pedalat vreo doua vasle  iar apoi a inceput ploaia si printre picaturile de apa un gand ma usca- prea semana fiinta aceea cu ceva si parca aducea a o anumita doamna incepatoare in cuvinte cu litera N....,sau M....
As mintii daca as spune ca mi-a ramas in minte prin cele opt ore de munca- de fapt am uitat cu totul de ea pana in seara cand am trecut cu masina, aducator de pe drumuri, inspre casa- pe marginea drumului,
-o inconjurau copii, o sicanau si o fugareau cu intreaga lor tinerete.
ea, uda, dupa ploaia intregii zile, fugea speriata, cumva intr-o parte, tinand cu mainile uscate, cele doua  perechi de perle de parca prin ele isi voia toate privirile ale oamenilor din acest oras.
Se insela, zambeam eu in timp ce priveam prin oglinda retrovizoare, frumusetea de gasca a copiilor  din acest oras ,ce o fugareau.
Adevarat.

Gradina

dupa bruma, la vre-o doua saptamani, au sosit peste pamant, bucati de gheata.
Stateam prin balcon si priveam stratul alb de gheata ce se forma in parcarea din spatele blocului si gandul imi umbla inspre nefericirea vremii din acest an si mai apoi ma lecuiam cumva cu gandul la gradina mea de legume care nu are cum sa pateasca ceva fiindca ea se afla tot timpul, acolo, unde firul verde de orisice, va da binete.
Seara buna!
.......si daca nu am invatat ceva din aceasta scriere, sper sa nu ma supar- a fost doar o respirare, un suflu si un raspuns al lui-- o viata ,in fapt.
da,
fiindca de restul se ocupa tot omul interesat de ce si cum sa-i fie mai bine prin aceasta lume
---eu doar zbor, aiurea,,,,

Bruma

Un hot a trecut in una din noptile trecute-i saptamani, peste pamantul acestei tari.

 Si a sosit imbracat intr-o mantie alba, cu peceti de cristale si prin o liniste deplina, s-a asezat .

 Peste vita de vie si mugurii ei- si i-a omorat- 

-peste padurea de frunze de nuc- si a transformat nucul in cel mai trist si negru  pom de peste pamant

-peste frunzele cartofilor, pusi de vecinii mei- si a terminat povestea lor inca inainte de a incepe

- peste inceputul gherghinelor si astfel a reusit sa le amane infatisara

 peste inca altele si mai ales, a adus o vorba, a celui mai batran dintre noi=

de cand ma stiu, nu am vazut bruma care sa omoare vita de vie si nucii,
Asa sa fie

mai, ...cele, acum, in acest minut, nimic nu imi este mai drag in lume decat sa stau in intreg soare, la umbra unul salcam pus de mine in pamant in urma cu 30 de ani, si sa cant, sa cant bucuria de a fi in alta parte atunci cand tu si celalalt , adica astazi, erati in urma mea pentru a ma sti cat mai posomarat in aceasta primavara..
Fiindca toti salcamii mei au doar doua saptamani de rasad si-s incarcati de frunze si de mine, iti spun ca nu ai reusit si iti urez bun venit peste pamantul meu

Taxi- despre smerenie

atata batalie peste trupa Taxi si smerenia ei- eu cred ca Dumnezeu prefera lemnul si spatiile mici.
Astfel cred si eu....si banuiesc ca si voi,
Fiindca intr-un moment al
 vietii noastre, ne vom invaluii in lemn si in spatiu mic.
Pana atunci, multa sanatate!

Despre umbra satului

...ma, ce sa mai scriu acum?
ca sunt o parte dintr-un sat si ca fara de cuvinte, ne taiem copacii invecinati terenurilor in care stam, unii, altora!?- vecinul vrea fara de copaci, sa vaza el cine trece pe drum- noi vrem copaci, ca nu ne intereseaza cine trece, ca praful de peste drum se mai opreste in frunzisul lor, si mai ales ca acesti copaci sunt in nord si umbra nu ne fac- mireasma de floare de salcam, doar.
Mai, oameni buni..., atata mai rad prin aceste zile, cand vad cata importanta de viata si moarte se poate da unei umbre de copac.....si-n fapt, gandind mai bine- uneori- nu este vorba de nenorocita de umbra, ci despre felul nostru de a fi, a avea si a ....pe mama ei de prostie omeneasca!
ca asa imi vine sa ma aplec si apoi sa ma inalt deasupra satului, sa-l vad in urma cu doua sute de ani, cand era doar o padure si o umbra, sa-l vad cu o suta de ani, cand era doar o casa a unora ce au descoperit fericirea si atat.
Acum, doar parere de rau- da-o ma in mama ei de umbra, ca-mi face umbra
-geamului
-privirii mele de Moromete, asezat peste bancuta din fata gardului
-rosiilor ce erau altfel, palmieri

-morcovilor, vecinilor
-noua si acoperisului nostru

Despre ceapa

Vai! ce vremuri am apucat- dupa ani si ani de gradinarit, am terminat ceapa si drept urmare, cu toata rusinea, a trebuit sa cumpar.
2,45 lei kg.
Si ce fel de ceapa !- toata de aceeasi marime si forma
Eii, asta e, mai bine decat sa-mi plang de ceapa, fug repede la piata, iau un kil de arpagic si mai pun un strat,,,,asa, de siguranta.
Sa cepuiti cu bine!
P.S. Pentru trei persoane , in jur de doua kile jumate de arpagic, sunt suficiente pentru a trece anul pana la urmatoarea ceapa verde.

Primavara

Cand m-am nascut nu stiam asta. Mai apoi am devenit, am crescut si oamenii mi-au spus  ca sunt prin voia Domnului si ca trebuie sa-i urmesc calea..
Timpul s-a mai dus, am trecut prin trecerea fireasca a omului si acum, in apropierea a cincizeci de ani , ma intreb printre straturile de arpagic, de usturoi, salata si pe mai departe,- ce fel de spatiu trebuie sa gasesc pentru a ajunge la capatul lui ?
A, .,,si de ce?
Si nu in ultimul rand, toate acestea sau scris peste Esarfa in dar a lui Baniciu.
Primavara frumoasa!

Despre Politia Romana

Seara buna.
Cam in ce tara si-n ce fel de lume se poate asa ceva- sa te opreasca politia intr-un drum lung cu masina, tu habar sa n-ai despre expirarea asigurarii si a ITP-ului, iar ei, tineri politisti, sa inteleaga situatia si sa te conduca inspre un loc unde iti poti face asigurarea si sa iti recomande sa iti faci ITP-eul, inainte de a porni la drum, pe mai departe?!
Si mai ales- sa nu-ti ceara nimic altceva decat sa faci ceea ce trebuie si numai mai apoi sa pleci mai departe.
Ei bine, noua ni s-a intamplat, aici, in Romania.
Si va rog, nu fiti romani, nu credeti ca politisti au fost  pe felie cu asiguratorul si cu cei de ITP, viata poate sa fie si altfel- asa si este
Seara buna.

Despre sat si poreclele famiilor

Amarastii de jos....sat din Romania
..pai bine, mai oameni buni sau rai - dupa ce ca esti amarat, de ce mai trebuie sa fi mai amarastean decat cei    . De sus?
A-lu Soarece este porecla trecutului din partea tatalui meu- comuna Bragadiru, judetul Teleorman, trei frati,---
-Ion a lu soarece, Gheorghe a lu soarece si  Petre a lu soarece----eu am fost- ala,- copilul lui Petre alu soarece, de la Hunedoara.
 De dincolo, din partea mamei, neamul era a lui Bogateanu , si la fel ca in felul tatalui meu, nu aveau nici un soarece in casa si nici o bogatie..
Amarastenii de jos!!!..a lu Soarece din Bragadiru,  a lu Bogateanu din Chiuesti, cred eu, acum , la atatea milenii de dupa copilaria mea, ca sunt feluri de a fi raspunsuri pentru un mai bine comunitatii , oamenilor ce aleg sa fie pe mai departe impreuna, rostului lor si impartirea in feluri de prietenii, cunoasteri, casatorii si prietenii intre copii ce vor veni..

Bulion, versus rosii chery

...mda,, ma uitam la televizor, cata zapada cade peste tara
Altceva voiam sa scriu- in toamna am facut bulion, nu prea mult, adevarat fiindca rosiile sau incapatanat sa se coaca, insa am avut parte de rosiile chery, mici dar multe si-am pus in congelator in jur de 4 kile.
Ieri am facut o ciorba de fasole pastai  (mai fac din astea  cand mi se pune pata sau cand Ani nu are pofta)  si am ramas placut surprins sa vad ca a mea nevasta a preferat sa foloseasca pentru prepararea mancarii,  mai mult rosiile chery  decat  bulion, asa ca in acest an imi voi regandi schita gradinii de legume.
Sa aveti caldura prin sobe si prin calorifere!

Ce trebuie sa facem cand gasim un portofel?

Pe televizor, la stiri, despre ce se intampla atunci cand gasim un portofel.
In aceste zile, cei ce gasesc un portofel, dau din palme si pun anuntul pe facebook-  pun poze cu actele si fata pierzatorului si primesc o gramada de cautari.
Legea spune ca in termen de zece zile trebuiesc anuntate autoritatile, deci treaba cu facebokul tine doar zece zile, dincolo de ele devine altceva.
Ei bine, dupa parerea comunismului meu, nimeni nu are dreptate- eu, da
Noi daca gasim un portofel, portvizit, portjartier- cu voia dvs, -trebuie sa sunam la 22 22 22