Uneori, trecut

Ne-am cunoscut de mult, parca in alta viata,...era de fapt o alta- comunism,- adolescenti in scoala profesionala prin practica de un an si jumatate,- o intalnire in Hunedoara prin 85 cu marele Dem Radulescu ,la localul Doi cocosi si jumatate. unde servea o masa calda.....sta tara avea o industrie care supara mandrul occident--erau cu totul alte vremuri si-n fel ciudat, occidentul, acum ne descopera trecutul mai trecut, prin casele sasesti, prin poienitele pline de viata, prin tot ceea ce mare parte din europa a trecut in nefiinta,  iar noi prin saracie am reusit sa pastram toata frumusetea intregului trecut--grija trebuie sa avem acum fiindca ...si-au dat seama- acum ne vor pamanturile, vechile case,obiectele trecute, cosonii din padure........si-n fel firesc, ar trebuii sa fim mandrii de asta, doar ca eu, unul, tare ma mai inspaimant de asta si ma intreb---daca o patim din nou?

.....a...,asa,cat despre colegul meu, ca despre el vroiam sa scriu dar ma luat valul- ei bine, ne-am intalnit dupa 86, cand am terminat profesionala,,....acum...ne-am vorbit, ne-am intrebat....,si-l cheama Valentin

Teoria conspiratiei- varianta lopetii

In seara, un prieten a trecut pe la mine si dupa -ce mai faci?- din vorbe, in altele, ne-am amintit despre combinatul de la Hunedoara, despre cei 20000 de oameni ce munceau candva in el, despre cei 800 ce au ramas acum, despre cat de industrializata a fost tara in alte timpuri si ne intrebam cum de am reusit sa defrisam intreaga industrie?
Mai apoi am cautat vinovatii si al doilea a fost Gorbaciov. Ne-am intrebat ce o fi fost in capul lui si de ce a renuntat de fapt la putere si mai ales de ce a renuntat la URSS?
Dupa schimburi de pareri, am ajuns la concluzia ca el a fost de fapt un spion infiltrat cu multi ani in urma a ceea ce a facut si ca si-a atins scopul cu brio.
Si-n cele din urma am gasit si vinovatii principali- multinationalele lumii capitaliste si bancile acelei lumi care prin caderea sistemului comunist au reusit sa-si intinda puterea dincolo de lumea lor in care simteau ca au ajuns la capat de drum si ca in cele din urma au reusit- au avut bani, au avut dorinta sau disperare si sau implicat in politicul acestei lumi cu toata puterea lor financiara.
Desigur, tot ceea ce am vorbit cu prietenul meu, imi pare o prostie, o teorie a conspiratiei impartasita intre doi prieteni si trebuie sa recunosc ca nu am cum sa dau vina pe cola, pepsi, mittal sau alte multinationale pentru faptul ca astazi am dat la lopata pana cand am simtit ca-mi fierb in cap bruma de neuroni pe care ii mai am.
Nu-mi pare rau dupa comunism asa cum nu imi pare rau dupa capitalism si sunt constient ca toata aceasta planeta este de fapt o harta,- o ultima intrebare imi pun- de ce am dat eu la lopata astazi?
Poate ca cei ce vor sa ocupe o anume strada din america, stiu, si vor sa-mi raspunda chiar daca nu i-am intrebat.

Amintiri din comunism.

Astazi l-am vazut din nou- ne-am mai intalnit de vreo doua sau trei ori in decursul celor douazeci si ceva de ani, de cand ne-am vazut prima data si astazi, l-am vazut mai batran.
Intr-una din zilele lui 1988, intra din cand in cand in camera- ma sfatuia sa recunosc, imi spunea ca ma va ajuta iar apoi pleca.
In camera cu zabrele la geam din cladirea militiei, ramaneam impreuna cu alti doi militieni. Ma puneau sa ma intind pe burta peste un birou iar mai apoi, ma loveau cu bastoanele peste talpile picioarelor- nu ramaneau urme, dar dureau.
Acel om revenea in camera, se proptea chiar in fata mea si ma intreba din nou. Nu avea cum sa afle de la mine cuvintele pe care ar fi vrut sa le auda, fiindca nu le stiam.
Pleca iar eu ramaneam iarasi cu cei doi- ma loveau peste palme cu un indicator de harti, ma tranteau la pamant si dadeau cu bocancii in mine.
Dupa un alt timp, acel om intra din nou in camera.
In cele din urma mi-au dat drumul, era inspre seara iar eu eram schimb de noapte si-n acea noapte m-am chinuit sa-mi pun manusile de sudor peste palme umflate.
Acum, trecand prin timpul ce a trecut stiu ca acele lovituri nu au fost dureroase- dureros a fost faptul ca duba militiei a oprit in fata scarii si ca vecinii m-au vazut urcand in ea si aceasta vedere m-a durut mai mult decat orice.
Aveam 19 ani, eram tanar si traiam in comunism- acum ma iert pentru acea durere,- cat despre ei- Dumnezeu sa-i ierte, eu nu am acest drept.



Am stat un moment si m-am gandit daca este bine a scrie aceste cuvinte..., dupa acel moment mi-am dat seama ca de fapt acea parte a trecutului meu, nu-mi apartine numai mie- ea apartine si copilului meu.

La multi ani! Nicolae Ceausescu.

Am trait o parte din viata sub comunism si sunt in cunostinta de cauza macar intr-o anumita masura sa spun ce a insemnat comunismul pentru mine. Ce a insemnat comunismul si ce a facut Ceausescu pentru acasta tara, bine sau rau, nu cred ca exista cineva care sa raspunda perfect la aceasta intrebare.
Candva treceam pe un drum, la marginea lui o femeie plangea din toata durerea ei.Oameni, oameni ca noi ii daramau casa. Ma urmarit mult timp plansul acelei femei si motivul de neinteles pentru mine al distrugeri acelei case.Dupa un timp in care am mai trecut pe acel drum am realizat motivul, era o casa, o singura casa asezata mai departe de altele si care arata urat la acel drum important peste care treceau multe masini, inclusiv cele din alte tari.
Acum, acolo, pe acel teren exista o benzinarie, si astfel comunismul se leaga de capitalism.
Si totusi, dintre ultimi nostri presedinti, ceausescu e singurul care a lasat ceva in urma, ceilalti doar vorbe.Ceauescu a avut rolul lui in istoria tarii dar a facut bine in cele din urma ca a plecat. Cum a plecat e o alta poveste.
De aceea doresc La multi ani!lui escu, lui escu, lui escu si a lui escu care o sa mai vina sa ne conduca tara.