Gradina de legume in luna august

In gradina mea, legumele sunt prietene cu buruienile, meritul este numai a-l meu si nu pot decat sa ma laud ca toate toatele acestei lumi se inghesuie in gradina mea.

un dovleac, numai bun pentru samanta lui adunata in toamna, alaturi de alti dovleci. Buna e samanta lor, prajita si sarata!

minunea de fasole oloaga isi incepe multumirea- asezata peste stratul verisoarei ei, mazarea, ea sare in sus de bucurie .

castravetii si-au inceput si ei drumul in gradina mea , parca intarziata, dar nu este asa, toate sau pornit si inca, iar eu stiu ca este timp.

varza, primele mele verze pe care le-am pus in pamant, cresc, isi imprastie frunzele si prin verdele si puterea lor ma mir ca inca nu am devenit iepure...

rasaduri am pus, mi sa spus ca sunt de gogosari, acum astept sa aflu adevarul.

morcovii- cum stau ei impreuna si nu se plictisesc de povestit intre ei!

patrunjel- peste tot si oriunde, el este iubit!

si inca o data, alte legume puse in pamant pentru prima data, vinete- habar nu aveam ca fac flori intr-o culoare asa de deosebita!

pastarnac- doar frunze, ceea ce este bun se afla in pamant

minunata fasole ce sa inaltat si ajungand la cer sa oprit, acum incepe a imi daruii si multumi- si eu la fel

si intr-un final, inspre casa am adus salata pentru a-i alege semintele si printre ele am gasit un pui de melc

si sunt fericit...

Reginele rosii si pampalaul pepene- primul...-poze

Seminte de pepene am pus pentru prima data si m-am trezit cu aceasta minune. Habar nu am despre cultura pepenului, atat stiu, ca au nevoie de multa apa- incerc sa le dau si astept tare curios sa vad ce se va mai intampla.

Rosii- minunatele regine ce ma chinuiesc pana la disperare prin grija pe care sunt nevoit sa le-o acord si nu ca nu mi-ar face placere, dar cu ele totul imi pare exagerat- si poate tocmai de aceea le simt regine.

Amestec de seminte am pus in gradina, plicuri de seminte cu poze aratoase si cu multe promisiuni, acum cand mi se infatiseaza in realitatea lor, nu stiu inca ce sa cred si ce sa sper, stiu doar ca trebuie sa am mare grija. Dar cel mai multumit si mai cu grija urmaresc evolutia rosiilor nascute din seminte pur romanesti. Este adevarat, arata si se simt mai inferioare fata de celelalte dar eu unul nu ma las si vreau sa le am si sa le simt langa mine- sunt de fapt rosiile copilariei mele traita la bunici si nu vreau sa ma despart.

Poate de aceea nu vreau sa le stropesc fiindca in sinea mea am incredere si bucurie pentru clipele in care respiram copilaria in stratul de vinete, de rosii, de struguri minunati si de o alta lume.
Si poate ca am ramas copilul de atunci.