Mana la rosii

An greu pentru reginele rosii- vesti despre ele am adunat de unde si cum am putut-- Pestis-mana moderata, aici gradinarii au inceput sa faca si bulion si pentru a reusii, au adunat rosiile a doua gradini.
Turdas- lupta crancena, multe stropiri cu rezultate slabe
Hasdat- la fel
Dabaca-  undeva, intr-o zona mai inalta, rosiile nici macar nu au reusit, toate au fost aruncate.
Zlasti- paraul ce trece pe sub podul castelului si pe langa gradina noastra- rosiile vecinilor, compromise total- cele din solarul lor, au o cu totul alta soarta,buna...
si acum,

din oras, pe drum inspre mana rosiilor noastre

unde inca inainte de a se desarvasii mana,  10 la suta din ele, le-am aruncat dupa  primele semne

Mai apoi, am dat peste ele cu solutie cumparata ce nu a avut nici un efect si-n cele din urma, fiindca rosiile incepeau sa se puna pe facut rod, am trecut la toaletarea lor- la ruperea frunzelor afectate si la ceea ce nu stiam sa ajung vreodata,- scoaterea petelor de mana de pe tulpini cu ajutorul cutitului.

In nebunia aceasta de mana, toaletarea rosiilor a avut doar un efect de tinere in viata a gogonelelor, mana a lovit rosiile in cele mai firave locuri

in varfurile si-n florile lor iar astfel, viitorul rosiilor este compromis.

Ramanem prin gradina, cu bunul gust al putinelor  rosii de acum, cu o parere de rau si o mica placere ca mana nu a reusit sa ne ingenuncheze de tot,..............a!..... si cu o speranta- ca-n viitor, mintea mea cea creata, va incerca sa previna inca de la inceput, prin metode eco, ticaloasa de mana.

Sa aveti rosii frumoase!

Mana la rosii- inceputul

S-a pornit la fel cum sau pornit toate- nu a avut un nume, precum nu-l aveau restul- si totusi pentru gradina mea, cred ca totul s-a imtamplat altfel

....din maruntaiele pamantului, prin vremea cea de inceput, Dumnezeu a luat un strop de pamantapa, la aruncat in sus si a zis-  Las aceasta picatura sa se coboare peste tarana, cand si cum, dupa vrednicia oamenilor- ea sa se linisteasca si sa implineasca timpul in care Eu imi intorc privirea catre restul luminilor.

...de atunci, picatura s-a coborat peste pamant, rostul si la facut si-n aceste zile a ajuns si-n gradina noastra

...si dupa ploi si ploi...- a asteptat pret de un strop si a cazut din inlaltul cerului, ultima

Apoi.......am privit in jur si-am inteles -  nu era o vorba despre mana si rosii, ci de una dinainte vorbita

P.S.-  de prin toate satelele din jurul Hunedoarei, am adunat vorbe si toate se plangeau ca mana le omoara rosiile- scapare au avut doar cele din solar.......si-n urma acestor fapte, pretul rosiilor, se prea poate sa ramana mare, iar cei ce au solarii- pe buna dreptate, in acest an,  ar trebuii sa fie impliniti.
Cat despre gradina noastra- astazi gradinarul a fost pescar- Noapte buna!

Gradina de legume in luna august

In gradina mea, legumele sunt prietene cu buruienile, meritul este numai a-l meu si nu pot decat sa ma laud ca toate toatele acestei lumi se inghesuie in gradina mea.

un dovleac, numai bun pentru samanta lui adunata in toamna, alaturi de alti dovleci. Buna e samanta lor, prajita si sarata!

minunea de fasole oloaga isi incepe multumirea- asezata peste stratul verisoarei ei, mazarea, ea sare in sus de bucurie .

castravetii si-au inceput si ei drumul in gradina mea , parca intarziata, dar nu este asa, toate sau pornit si inca, iar eu stiu ca este timp.

varza, primele mele verze pe care le-am pus in pamant, cresc, isi imprastie frunzele si prin verdele si puterea lor ma mir ca inca nu am devenit iepure...

rasaduri am pus, mi sa spus ca sunt de gogosari, acum astept sa aflu adevarul.

morcovii- cum stau ei impreuna si nu se plictisesc de povestit intre ei!

patrunjel- peste tot si oriunde, el este iubit!

si inca o data, alte legume puse in pamant pentru prima data, vinete- habar nu aveam ca fac flori intr-o culoare asa de deosebita!

pastarnac- doar frunze, ceea ce este bun se afla in pamant

minunata fasole ce sa inaltat si ajungand la cer sa oprit, acum incepe a imi daruii si multumi- si eu la fel

si intr-un final, inspre casa am adus salata pentru a-i alege semintele si printre ele am gasit un pui de melc

si sunt fericit...

Rosii-bine ai venit mana!

Am stat printre rosii de fiecare data cand am fost la gradina fiindca stiu ce figuri au in ele, am pus in pamant seminte din doua plicuri de soiuri diferite cumparate de la supermarket si m-am trezit ca cresc din pamant rosii chery si rosii pitice- adevarat ca arata bine dar ce frunze mai pot sa rup de la o rosie pitica pentru ca ea sa nu atinga pamantul? Pentru asta mi-a fost frica inca din prima clipa in care mi-am dat seama ca am rosii pitice iar acum scriu cu suparare- rosiile au inceput sa se maneze.
Sa dus visul meu de a nu stropi rosiile iar acum am inceput lupta cu mana, am rupt frunze in prima faza si le-am stropit cu piatra vanata, azi le-am dat zi de odihna iar maine voi merge in gradina sa vad ce se mai intampla. Prea multe nu se pot intampla in doua zile in stratul de rosii insa in mintea mea, da, si cine stie ce fel de masuri voi lua maine. Boala este abia la inceput dar o cunosc cat este de ticaloasa si cata suparare aduce in gradina asa ca maine merg pregatit.
Este ciudat dar si-n parerea asta de rau fata de rosii simt o provocare si sunt curios ce final va avea- simt ca acesta nu are o asa mare importanta ...si asta poate fiindca acum cinci minute am iesit pe balcon si am vazut oameni ce stau aplecati peste pervazuri de geamuri si privesc vietile altora, ce trist trebuie sa fie!- eu inca am gradina de legume chiar daca are rosii manate, chiar daca kilogramul de rosii aflat la vanzare nu-mi da nici un motiv de a le cultiva, eu mai am o ...GRADINA...

...cu de toate

Poze cu verzi si rosii

Astfel arata rosiile acum si privind pozele nu stiu de ce o parere de plante nebagate in seama, inconjurate de buruieni, fara de stapan, da o alta imagine realitatii din gradina. Imi pare ca pozele mint si-n acelasi timp ca spun un adevar al lor- eu stiu cel mai bine fiindca sunt acolo si fiindca inca nu am auzit o rosie plangand. Sunt fericite- credeti-ma!

Adevarat este ca rosiile gradinei mele traiesc alaturi de buruieni dar acest fapt se intampla fiindca incerc sa ating rosia si tot ceea ce o inconjoara cat mai putin posibil,- nu prea ii plac oamenii- mi-a spus asta intr-o seara in care beam un pahar de bere si-l ascultam cantand pe Grigore Lese.

Primele rosii din gradina- adevarat ca sunt cirese si ca abia se vad dar... sunt primele...

Acum, printre rosii si buruieni, privesc, astept si ma bucur.

Reginele rosii si pampalaul pepene- primul...-poze

Seminte de pepene am pus pentru prima data si m-am trezit cu aceasta minune. Habar nu am despre cultura pepenului, atat stiu, ca au nevoie de multa apa- incerc sa le dau si astept tare curios sa vad ce se va mai intampla.

Rosii- minunatele regine ce ma chinuiesc pana la disperare prin grija pe care sunt nevoit sa le-o acord si nu ca nu mi-ar face placere, dar cu ele totul imi pare exagerat- si poate tocmai de aceea le simt regine.

Amestec de seminte am pus in gradina, plicuri de seminte cu poze aratoase si cu multe promisiuni, acum cand mi se infatiseaza in realitatea lor, nu stiu inca ce sa cred si ce sa sper, stiu doar ca trebuie sa am mare grija. Dar cel mai multumit si mai cu grija urmaresc evolutia rosiilor nascute din seminte pur romanesti. Este adevarat, arata si se simt mai inferioare fata de celelalte dar eu unul nu ma las si vreau sa le am si sa le simt langa mine- sunt de fapt rosiile copilariei mele traita la bunici si nu vreau sa ma despart.

Poate de aceea nu vreau sa le stropesc fiindca in sinea mea am incredere si bucurie pentru clipele in care respiram copilaria in stratul de vinete, de rosii, de struguri minunati si de o alta lume.
Si poate ca am ramas copilul de atunci.

Udatul rosiilor

Au fost si sunt ploi peste tara dar nu peste a mea asa ca plin de incredere in magicul cod galben anuntat de meteo, m-am apucat cu juniorul sa ne chinuim a uda gradina. Deasupra noastra un cer incarcat se trecea, undeva in departare se mai auzea cate un tunet, vecinii poate ca zambeau pe dupa ferestre dar in timp ce noi udam stiu sigur ca plantele se bucurau.
Si am avut dreptate.
Rosiile inca nu le-am stropit, semne de boala inca nu dau si pentru a le merge tot asa, le-am udat cu sticla de doi litri printr-un dop gaurit- doua ore mi-au trebuit, munca de titan pricajit, si-n timp ce udam, mult mai invidiam udatul prin picurare.
Sa fiti bucurosi toti ce aplicati aceasta metoda,ca tare greu e altfel la udatul de rosii.

Gradina de legume la inceput de iulie

Au fost zile frumoase pentru gradina, cu ploi si nori incarcati deasupra ei.Ieri am facut o mica plimbare printre legume, m-am minunat de pamantul umed si o clipa mai indelungata am stat la marginea stratului de rosii. Arata bine, doar unele ma ingrijoreaza, cele ce si-au lasat frunzele inspre pamantul umed- nu-l ating dar stropi de ploaie lovind pamantul au patat frunzele in unele locuri. Acum ingrijorarea nu este asa de mare fiindca plantele inca stau frumos asezate in vatra lor dar in curand prin cresterea lor se vor atinge si atunci va fi mai greu fiindca vor forma un intreg corp iar de o parte a lui se va imbolnavii, se va transmite peste tot.
Am privit si restul gradinei, cu multe din legume am ramas in urma, mazarea (pe care ma bucur ca am cultivat-o), dar mai ales spanacul(o mare dezamagire)-sunt principalele motive pentru care am pus in gradina unele seminte mai tarziu decat ar fi trebuit iar rezultatul se vede prin marimea mica a castravetilor, a fasolei si a ardeiului. Pana la urma gandesc ca isi vor face si ele treaba, mai bine sa ma bucur acum de pamantul incarcat de apa al gradinei fiindca stiu ca o seceta va venii si atunci va fi greu.

Acum in gradina ma ocup de buruieni si de aerisit pamantul cu ajutorul sapei, intre rosii nu ma bag sa le satisfac nevoile pana ce pamantul nu se zvanta, le las in pace, neatinse.
Am rarit morcovii a doua oara, parca, si am cules pentru a doua oara dovlecei.
Usturoiul(0 parte), ceapa, pastarnacul si patrunjelul o duc bine- cam astfel arata gradina acum.
In rest, sa fim sanatosi!

Rosii, seminte de rosii, scandal

Am pornit spre gradina cu gandul sa dau cu coasa, iarba dintre pomi, mult prea mare sa o dobor la pamant. In gand aveam ca odata taiata sa o pun la margine de straturi peste alta iarba, sa fac un neam de mulcire peste care sa traiasca viitorii dovlecei. Dar nu a fost asa. Deschid poarta, scartiitul ei da vestea si strigate aud dintre straturi. Ma apropri, trec printre ele si ma opresc in dreptul rosiilor- una mai instarita, Zambilica , urla la mine- pai bine , bai gradinaru lu peste, la ce ti-a fost capul cand ai pus semintele noastre in pamant la vreme de nepus- nu te-ai gandit ca nu este timpul pentru asa ceva, ca sa-r putea sa vina frigul peste noi si noua sa nu ne placa deloc, poate chiar sa murim asa de tinere? Zic -tu fata sincer sa fiu ma-m gandit la asta si de aceea am pus semintele la o adancime mai mare in pamant, gandeam ca pamantul de deasupra voastra o sa va protejeze pana cand caldura va venii si va va multumii, si ca la acea adancime radacinile voastre vor fi mai bine infipte in pamant pentru a isi trage binetea lui mai bine.
Zambilica a tacut pret de cateva batai de vant, macinand ideea mea si apoi mi-a zis- hai sa spunem ca in prostia ta ai un pic de dreptate dar acum cand vezi ca a dat frigul navala peste tara, de ce nu ne acoperi macar noaptea, ai habar cat este de frig? Am stat un pic pe ganduri si-n ele i-am dat dreptate, gandeam cat de bine dorm eu noaptea acoperit si cat de rau trebuie sa le fie lor si nu stiam ce sa mai fac, ce sa mai zic.
Clopotele bisericii au inceput sa bata iar eu am plecat bolborosind a iertare lasand iarba sa mai cresca o zi- rusine prea mare mi-a fost de Zambilica.
Acum ma intreb ce ma fac maine, cum o sa gasesc rosiile, ce o sa-mi mai spuna Zambilica?

Repet poza, Zambilica este cea din stanga.

Rosii in camp.

A fost ploaie si pamantul sa bucurat, semintele din pamant si-au terminat hibernarea iar plantele danseaza prin pamantul ud. Ma bucur si eu si multumiri aduc. Si-n frenezia ultimelor zile, cu perere de rau trebuie sa-mi dau vina uitarii despre regina rosie- fiindca regina rosie si-a aruncat supusii din pamantul intunecat spre lumina zilei si iata-le...

Sunt mici dar au trecut cu usurinta prin pamantul negru, afanat cu care le-am inconjurat semintele.

Acestea sunt pornite din semintele romanesti, grija mare si o mirare- cata putere si energie trebuie sa-i daruiasca pamantul pana cand isi vor face rostul! Fara nici o indoiala, rosiile au cea mai interesanta poveste de spus si abia astept sa o traiesc impreuna cu ele.

A iesit si pastarnacul, terminatorul buruienilor fiindca la umbra lui buruienile nu au nici o sansa- e usurinta si pentru mine, stiu ca in acel strat am mai putin de munca.
Si sa nu-l uit ce mi-a facut anul trecut, cu manusi trebuie sa ma port daca nu vreau sa ma trezesc cu arsuri pe maini.
Tot scriu si scriu dar gandul imi sta la nevasta- si eu si copilul, stam ca doua curci plouate in casa si nu ne zicem nimic. Poate fiindca asteptam vesti.

Jurnal-proba semintelor

Astazi am inceput sa fac proba semintelor. Am pus cate zece seminte de rosii si zece de castraveti intr-o bucata de vata imbibata cu apa si le-am pus undeva langa calorifer. Vreau sa vad doar procentajul de incoltire, nu am nici un gand de a pune rasaduri din aceste seminte.Asta nu inseamna ca nu voi pune si rasaduri, voi pune rasaduri primite sau cumparate, nu e in firea mea sa le fac, atata tot, si nu zic , nu, ca va veni o zi in care sa fac rasaduri si sa umplu gradina cu ele, firea omului este schimbatoare.
Am un kilogram de samanta de mazare cumparat in urma cu o luna si daca tot nu a tinut vremea cu mine sa o pot pune in pamant, gandesc ca ar fi bine sa-i fac o proba si ei, proba ce ar fi trebuit sa o fac chiar dupa ce am cumparat-o, dar asta sunt eu, ceva nestiutor si tot timpul incepator.

Despre rosie

Gogonele inainte de macel.

Anul trecut am inceput bine cu rosiile. Le-am plantat ca de obicei, jumatate prin seminte, jumatate prin rasaduri primite de la stapana gradinei din lunca.Rasadurile le-am pus in pamant precum mi-a spus ea, cu multa tulpina acoperita de pamant chiar si in pozitie aproape orizontala, iar semintele le-am lasat o zi inainte de a le pune in pamant, in lapte, dupa sfaturile unor batrini dintr-un sat, batrani care nu foloseste rasaduri ci doar seminte.
Intr-un tarziu, rosiile din seminte le-au ajuns in inaltime si frumusete pe cele din rasad.
Am avut grija in tot timpul cresteri lor sa aiba tot ce le trebuieste, nu le-am stropit de loc cu solutie sperand sa repet figura dinainte cu un an cand nu le-am stropit deloc si am avut rosii, o minunatie!
Si le-a mers bine rosiilor, si eram mandru, ma credeam cel mai tare gradinar venitura printre gradinarii respectivului sat de unde am cumparat terenul.\
Si Dumnezeu mi-a dat vazandu-ma asa de infumurat, mi-a dat plante mari cu gogonele frumoase, mari si multe.
Mergeam la doua, trei zile si aveam grija de gradina nelasind pe nimeni sa se apropie de rosii nici pe baiatul meu nici pe sotie nici pe maicamea.Puteau smulge buruieni, puteau sapa cu sapaliga, puteau uda sau rari din plante, oriunde, dar pe langa rosii nu aveau ce cauta.
Si intr-o zi Dumnezeu mi-a aratat obrazul, stateam privind cu uimire, sapte pari cu rosii stateau intinsi pe pamant ca urmare a ploii dinainte cu o zi.Parii subtiri, greutatea plantelor si solul moale datorat ploii au pus plantele la pamant.
Le-am ridicat, am pus si cate doi pari mai subtiri, ca de aceea aveam, am incercat sa curat cat de cat de noroiul de pe frunze, am rupt multe din ele, pe cele care erau cu noroi pe ele, si am sperat.
Acum cer zcuze, am ceva treaba, si maine e o zi.