Cerna
fara gratiile podului
cincis, lac
13 iulie
n
13 iulie 2014
12 iulie 2014
Drum
prin zilele trecute, nu am vrut sa fug si drept fapt, mi-am cumparat o gara si-am zis ca doar astept...
si-am stat vreme de cateva trenuri, mai apoi, m-am razgandit si la pas marunt m-am pornit pe langa calea de fier...pana cand am ajuns la o bariera..., de drum asfaltat..., si-am stat vreme de cateva masini..., pana ce m-am razgandit si m-am pornit pe marginea asfaltului..., pana ce am ajuns la o intersectie de drum cu drum de tara, unde am stat vreme de cateva carute si mai apoi, plictisit de prea multa furtuna, de cer senin si de tot restul..,. am pornit cararea de langa marginea drumului si dupa cativa nori, m-am oprit langa inceputul padurii
si-am stat vreme de cateva trenuri, mai apoi, m-am razgandit si la pas marunt m-am pornit pe langa calea de fier...pana cand am ajuns la o bariera..., de drum asfaltat..., si-am stat vreme de cateva masini..., pana ce m-am razgandit si m-am pornit pe marginea asfaltului..., pana ce am ajuns la o intersectie de drum cu drum de tara, unde am stat vreme de cateva carute si mai apoi, plictisit de prea multa furtuna, de cer senin si de tot restul..,. am pornit cararea de langa marginea drumului si dupa cativa nori, m-am oprit langa inceputul padurii
8 iulie 2014
Padure, aer, pamant , apa si flori in balcon
Zi de duminica, de umblat prin lume cu masina...,si uneori surprize la doar o suta de metri de drumul principal peste care trec multimi de masini, precum si a noastra.... in alte dati- astazi, nu si iata ce am descoperit-- aerul,padurea, linistea apei si inca cate....,nu se pot...
si inca ceva- gradinarul in toata frumusetea padurii- oare ce a putut sa faca?
....bine si inteles- sa isi umple desaga cu pamant bun, ingramadit in atatea frunze de padure si atatia ani de trecut,,,,, pentru florile din balcon
si inca ceva- gradinarul in toata frumusetea padurii- oare ce a putut sa faca?
....bine si inteles- sa isi umple desaga cu pamant bun, ingramadit in atatea frunze de padure si atatia ani de trecut,,,,, pentru florile din balcon
3 iulie 2014
Cand ma jucam
.....vara?!,...- asta-i vara precum trecuta iarna a fost...iarna- adicalea de nici o culoare, fie ea si violet. Si oarecum in legatura cu ea sau nu, mi-am urmat o idee si.... am pus folie de aluminiu sub cinci fire de rosii. .
Acesta este unul dintre ele si drept parere personala, folia de aluminiu ar trebuii sa dea mai multa caldura rosiei, sa o ajute mai repede in coacere si sa o tina curata fata de pamantul din timpul ploilor.
Nu stiu daca este de bine , raspunsul va venii sau nu,- ceea ce stiu este ca- urmare a unui sfat pe care-l consider pertinent, ce imi spunea sa nu pun folie sub plante fiindca ele se vor usca de la prea multa caldura, am asteptat ca rosiile sa se inalte mai mult de la sol,de la sursa caldurii..
Dupa folie, au venit vecinii si-au intrebat........- parerile lor-
-folia nu va lasa apa de ploaie sa ajunga la rosie si rosia se va usca
-aluminiul retine temperaturile mici si nu va fi de bine
-sub folie se vor ascunde, veseli, de caldura zilei, melcii fara cochilie si nu va fi de bine in gradina.
Cu sinceritate cred ca nu se va intampla nimic din toate acestea si totusi, curiozitatea mea,asteapta.
Ma simt bine pentru stirile din televizor ce spun despre oamenii satelor ce au inteles ca speranta lor este asocierea si ca impreuna pot incarca supermagazinele cu legume si fructe......,ma simt bine pentru ei si stiu ca ceea ce fac eu este doar o joaca pornita din vremea copilariei mele in care bunicii, unchii si matusile mele traiau doar din cultivarea rosiilor si a vinetelor.....,iar eu eram acolo si ma jucam.
Seara buna.
Acesta este unul dintre ele si drept parere personala, folia de aluminiu ar trebuii sa dea mai multa caldura rosiei, sa o ajute mai repede in coacere si sa o tina curata fata de pamantul din timpul ploilor.
Nu stiu daca este de bine , raspunsul va venii sau nu,- ceea ce stiu este ca- urmare a unui sfat pe care-l consider pertinent, ce imi spunea sa nu pun folie sub plante fiindca ele se vor usca de la prea multa caldura, am asteptat ca rosiile sa se inalte mai mult de la sol,de la sursa caldurii..
Dupa folie, au venit vecinii si-au intrebat........- parerile lor-
-folia nu va lasa apa de ploaie sa ajunga la rosie si rosia se va usca
-aluminiul retine temperaturile mici si nu va fi de bine
-sub folie se vor ascunde, veseli, de caldura zilei, melcii fara cochilie si nu va fi de bine in gradina.
Cu sinceritate cred ca nu se va intampla nimic din toate acestea si totusi, curiozitatea mea,asteapta.
Ma simt bine pentru stirile din televizor ce spun despre oamenii satelor ce au inteles ca speranta lor este asocierea si ca impreuna pot incarca supermagazinele cu legume si fructe......,ma simt bine pentru ei si stiu ca ceea ce fac eu este doar o joaca pornita din vremea copilariei mele in care bunicii, unchii si matusile mele traiau doar din cultivarea rosiilor si a vinetelor.....,iar eu eram acolo si ma jucam.
Seara buna.
2 iulie 2014
Usturoi
revin in gradina si-n timp ce vecinul Costica isi pune acoperis de tabla peste casa, eu ma pun pe pozat cei mai mari usturoi din gradina
,ma prefac ca nu inteleg barfa lor si-mi vad mai departe de floarea mea de soare
... ei, tocmai au implinit un metru si 90 de centimetrii si se cred grozavi- dar nu-i asa- in o buna zi , ii voi descoperii si ii voi manca......cu intregul lor tupeu
1 iulie 2014
Uneori, trecut
Ne-am cunoscut de mult, parca in alta viata,...era de fapt o alta- comunism,- adolescenti in scoala profesionala prin practica de un an si jumatate,- o intalnire in Hunedoara prin 85 cu marele Dem Radulescu ,la localul Doi cocosi si jumatate. unde servea o masa calda.....sta tara avea o industrie care supara mandrul occident--erau cu totul alte vremuri si-n fel ciudat, occidentul, acum ne descopera trecutul mai trecut, prin casele sasesti, prin poienitele pline de viata, prin tot ceea ce mare parte din europa a trecut in nefiinta, iar noi prin saracie am reusit sa pastram toata frumusetea intregului trecut--grija trebuie sa avem acum fiindca ...si-au dat seama- acum ne vor pamanturile, vechile case,obiectele trecute, cosonii din padure........si-n fel firesc, ar trebuii sa fim mandrii de asta, doar ca eu, unul, tare ma mai inspaimant de asta si ma intreb---daca o patim din nou?
.....a...,asa,cat despre colegul meu, ca despre el vroiam sa scriu dar ma luat valul- ei bine, ne-am intalnit dupa 86, cand am terminat profesionala,,....acum...ne-am vorbit, ne-am intrebat....,si-l cheama Valentin
Abonați-vă la:
Postări (Atom)