Morometii

Morometii, un film cu actori geniali, cu o imagine si un sunet ce pare a trece prin fiinta umana, un film regizat cu un extraordinar simt al trairii de Stere Gulea dupa al nostru Marin Preda.
Mi-am trait vacantele de vara ale copilariei in acel judet, in acel soare si praf. Nu pot uita, au ramas pentru totdeauna in mine spini si juliturile ce mi-au inconjurat picioarele goale, umblatoare peste nisipul fierbinte, garla in care am invatat sa inot, elesteul plin cu peste din fundul curtii- of!..,minunate dimineti am trait pescuind in acel elesteu, animalele, patulul cu mirosul lui aparte de porumb si lemn uscat, prafuit, in care unchiul meu imi facuse un leagan si mai presus de toate mi-au ramas in minte oamenii acelui tinut si al acelor vremuri asa cum i-am inteles eu cu mintea acelei varste.
Pe toate le am in mine si inca multe altele, printre ele si dragostea fata de legume. Ei, acei oameni minunati traiau doar din legumicultura si parca nici nu aveau nevoie de altceva.
Am vazut filmul de zeci de ori, prin el simt cum retraiesc o parte a copilariei iar prin gradina ce o am, traiesc acele amintiri acum. In gradina mea simt acea mireasma, acel soare, acea umbra si implinire pe care o aveau acei oameni minunati din copilaria mea.
Toate vor ramane in mine pana la sfarsit.
Prin ceea ce am trait atunci, ma simt acum mai implinit si trebuie sa multumesc ca am apucat sa fac parte dintr-o lume care a disparut pentru totdeauna.