Un simt ciudat ma strabate,
de a fi floare, iarba, regina rosie, inaltatorea fasole, adancul cartof, roua datatoare de viata ce se aseaza pe salata, bucuria primului verde iesit din samanta pusa in pamant de mainile mele,
si inca cate!
Cate?
Astfel, mult sau putin devin mic in alt simt -acela al cantecului.
Bucurie si frumusete de suflet ne dai maestre.
GRIGORE LESE
MULTUMIM!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu