In satul lui Mos Nicolae - la cumparaturi

Am fost in satul lui Mos Nicolae.
La intrare, in loc de un bun venit, de o cerere de buletin, de pasaport sau de o simpla intrebare, am dat peste niste carucioare imense. Am incercat sa iau unul dar nu am putut, era legat in lanturi de altele si abia dupa ce am vazut cum fac alti doritori de intrare in sat, am reusit si eu- o moneda de 50 de bani imi dadea dreptul de a intra. I-am dat-o caruciorului pe gatlej si am pornit la drum printre ulite.
In prima ulita, Mosul ma astepta cu fructe si legume. Ce tactica, ce stiinta, ce frumusete!- mi-am zis dupa ce m-am trezit fara sa-mi dau seama cu o parte din fundul caruciorului, plin cu fructe si legume.
Am pornit mai departe impleticindu-ma de alti calatori si o alta ulita am vazut, un pet plin cu ulei am gasit si l-am asezat peste clementine.
Si-am pasit pe ulita principala lasand in stanga si-n dreapta mea, alte ulite in care se gaseau multimi de bucurii si de nevoi mai mult sau mai putin necesare, si am ajuns la un fel de capat de drum unde prin afise mari mi se propunea o mare bucurie- totul la doar un leu si ceva sau doi si un pic.
Am trecut dincolo de uimire si am inteles intr-un final ca de fapt este vorba de pretul platit pentru suta de grame si ca ceea ce pare ieftin este de fapt scump.
Nu m-am oprit din mers si mi-am continuat drumul - am cotit in dreapta si am dat peste o alta ulita in care am gasit alte bucurii daruite de Mos- caserole cu pui-de fapt cu parti ale lui imprastiate pe categori, si le-am privit si mai departe am mers.
Mai apoi un telefon am primit si am trecut in fuga pe langa ulita cu lactate, pe langa ulita cu sucuri si bauturi de tot felul..., pe langa alti calatori si intr-un sfarsit de rand am ajuns.
Cu rabdare si intelegere am trecut timpul pana la o anumita casa, apoi mai departe de ea pana la masina parcata - unde ma astepta urgenta telefonului...