Jurnal- Valea Jiului.

Acum un an, un prieten a avut treaba in Valea Jiului si am trecut si oprit prin fiecare oras.
A fost o experienta ciudata, am vazut o lume diferita de ceea ce cunosteam.Am ajuns si la o mina, nu am intrat pe perimetrul ei, de dupa gard ia-m vazut iesind din sut, plini de carbune pe fata, cu salopete murdare. Ia-m vazut si dupa ce si-au facut dus, imbracati in haine de oras, asteptau chiar linga mina, sa vina autobuzul sa-i duca inspre case si vorbeau si erau exact ca noi, cautam in privirile lor punctul mic de nebunie ce-i fac sa coboare sub pamint si nu-l gaseam.
Orasele sunt asezate pe panta muntelui, in general a merge prin orase inseamna a urca sau a cobori.Blocurile au o fata trista dar oamenii sunt altfel, plini de viata si cu o multime de copii pe langa ei.
Despre mortii Vaii Jiului, condoleante!
Rusine politicienilor de dupa revolutie, nu au facut nimic pentru minerit, doar au inchis si distrus.Au pus sefi de mina din partidul lor, fara cunostinte despre minerit, sefi care si-au facut averi, fara interes fata de oameni.
Asa au facut de fapt cu toata tara. Atat.