Am prins o fereastra de doua ore si le-am trecut prin gradina. Nori deasupra, necunoscut despre ploaie si am inceput sa ud, fiintele din gradina, parca imi cereau.
Si in timp ce udam, voci copilaresti auzeam. Printre ele, unul avea tarie mai mare- Omule cu sapca pe cap si cu minte putina sub ea, ce faci?
Am privit uimit inceputul de strat de spanac si am raspuns- Ce sa fac, va ud ca e vai mama voastra, dar tu cine esti?
Cum cine sunt, sunt nascut din una din semintele de spanac puse de tine, si ma numesc Gheorghe si tare sunt suparat pe tine.
Fac un pas in spate, privesc celelalte straturi, taceau, revin cu privirea pe cel de spanac, trag aer in piept, imi aduc in ajutor amintirile, lumea reala si imaginatia ei si aproape ca strig la el- Pai bine, Gheorghe, de ce ma intrebi ce fac, nu vezi ca vreau sa va dau apa!?
O liniste temporala...vantul isi face de cap prin frunzisul inceputului de primavara, un cocos urla ragusit, paraul din apropiere..............
Dumnezeule!... am obiceiul de a scrie in timp ce ascult un post de radio... atata minciuna, nesimtire si tupeu din partea unui om ce ne conduce tara, nu am trait si simtit, niciodata. Nu sufar dar sufar, nu imi aste foame dar imi este,...avem ceea ce meritam, 20 de ani de politica in batjocura si nesimtire dusa pana la stralucire de toate partidele iar acum varful acesteia ne duce mai departe... de altii, de noi.
Acum, ma retrag un pic sa-mi revin, pip o tigara si...
aveam atatea de spus, despre spanacul Gheorghe, ce a facut cu mine, ce mi-a spus, ce mi-a reprosat si nu mai pot, mi-a trecut... mai bine un cantec si maine daca nu ascult...
Nu este ales aiurea, acest cantec este o parte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu