Eu fac cumparaturile pentru ceea ce inseamna hrana familiei, cunosc preturile magazinelor, simt cand un sortiment anume se scumpeste sau ce se ascunde de fapt in spatele unei promotii si fac toate acestea cu placere. insa, in seara asta, printre rafturi de magazin, am simtit un gol..., a venit brusc si nu stiam cum sa-l umplu- nu stiam, nu aveam habar ce trebuie sa cumpar pentru ca sotia mea sa poata a pune pe masa in ziua de maine. Printre rafturi si vitrine am umblat si in cele din urma m-am oprit- dati-mi 700 de grame de gulas- da de ce nu luati pulpa, avem la oferta...?-...dati-mi in jur de un kil...-...un kil si 150 e bine?- e bine...
Toate aceste fapte si vorbe traite in seara, intr-un magazin, imi stau acum in minte si ma intreb de ce?
O certitudine exista, nu exista nimic iesit din comun in tot ceea ce am scris, sunt doar simple intamplari si vorbe.
...si totusi...,mirosul...,lumina...,pasii celorlalti...,zgomotul facut de o masina de tocat carne..., rafturile pline si vitrinele reci si inca multe altele..., si printre toate acestea eram si eu, oarecum descumpanit si nehotarat, cred ca sunt deajuns pentru a sti ca EXISTAM, acolo, aici.
E simplu!
Sanatate!
Daniel, tu ești ca un ciobănesc care, de la marginea stânei, simte și amușină un ceva din aer. Și acel ceva e imens și implacabil, ca o ceață sau ca o haită de lupi.
RăspundețiȘtergereIn copilarie, printre dealurile dintre Dej si Targu Lapus, am avut vremelnic grija impreuna cu alti ciobani de meserie, de vreo 200 de oi...
RăspundețiȘtergereEram copil atunci, poate ca sunt si acum si poate ca asa voi ramane.
Silviu spunea...