Prostia Suprema!

Prostia...o am alaturi de mine in cele opt ore de munca si este sefa mea.
Are varsta, un pic trecuta de 50 de ani, a luat infatisarea unui barbat, nici mare, nici mic, nici gras, nici slab, cu o anume mustata ce uneori imi pare ca-i acopera dintii lipsa, cu un inceput de chelie ce ii da o anume prestanta,are un nume cat se poate de romanesc, traieste intr-un apartament ce nu are nici o vina pentru vremurile ce le simte, este de fapt un om normal pentru cei mai multi dar care din pacate pentru mine si pentru bruma mea de intelepciune, reprezinta cu totul altceva.
Uneori povestim - intr-una din ele imi spune ca a fost la Cofland si ca a cumparat o Caresola de pui- in alta, ma sfatuieste ( desii nu a condus in viata lui o masina), sa am grija cum conduc fiindca pe drum este Magza..., ce minunata este Cireasa de pe tort si un anume serial asiatic in care imparati si imparatese traiesc o viata interesanta... si ar mai fi multe cuvinte ce mie unul, imi par interesante prin unicitatea lor si care intr-un mod ciudat imi dau un anume sentiment de mirare din care se naste un zambet.
Prostia aceasta, daca stau mai bine sa ma gandesc, e o prostie aparte fiindca nu este singura- are aliati puternici- tupeul, linguseala, minciuna, ignoranta ..., si sa nu uit- in primul rand, harnicia, fiindca prin munca si transpiratie a ajuns sa fie sefa si cred ca prin toate acestea am gasit Prostia Suprema. Am parte de ea, am incercat sa scap de ea si dupa o discutie cu patronul, am avut parte de o marire de salariu..., nu am ramas impreuna pentru acea marire, ci pentru un bun simt pe care il simteam pentru patron, bun simt care acum ma darama cu fiecare zi muncita alaturi de Prostia Suprema.
Si daca in seara asta am primit un telefon in urma caruia ma simt bine si am o dorinta de mai bine, sa nu uit..., cuvintele Prostiei Supreme- Am ARSATURI la stomac fiindca...


Am scris toate aceste cuvinte si tot timpul o intrebare ma apasat- Daca Prostia Suprema este sefa mea, eu cine sunt!?
...