n

n

24 noiembrie 2011

Sistem sanitar

Doua ciori zburau, una dintre ele zice- uite un stalp de betooon...


Fac cumparaturi in fiecare zi, vad si ma minunez uneori cum de pot acele femei de dupa tejghele si vitrine frigrorifice sa faca fata muncii pe care o fac, rabdarii cu oamenii ce odata cu ceea ce doresc sa cumpere isi aduc si o parte din frustrari, frustrari ce nu au nici o legatura cu ele dar care le fac uneori... si-n fiecare zi, viata mult mai grea, iar ele trebuie sa mearga mai departe, sa vanda.

Astazi in fata unor vitrine eram si-n asteptare...o vanzatoare si o fosta...
-ce mai faci?
-ce sa fac, nu mai sunt vanzatoare...m-am saturat si acum fac scoala de asistente...
-bravo tie, esti tanara, ai viitorul in fata...
-da, m-am saturat sa stau cu capul plecat ...si cand voi termina scoala abia astept sa vina si ei cu capul plecat la mine.

Am privit, am auzit si parca nu-mi venea sa cred........ si mai apoi gandul m-a dus la oamenii ce muncesc in acest sistem sanitar al tarii.
Nu are cum, nu se poate ca oamenii sanatatii noastre sa gandeasca astfel, mi-am zis, dar totusi o intrebare a ramas in mine.
Cine suntem de fapt sau cum am ajuns aici?

Un om beat ce umbla pe mai multe carari, cade in genunchi la un moment dat si-n fata lui vede o femeie- ce faci?
-fac trotuarul.
-pai, nu puteai sa-l faci si tu mai lat?

Inca zambesc...

3 comentarii:

  1. Nu știu cât e răbdare și cât e uitare.

    Dar trotuarul ăla, da, trebuia făcut mai lat...

    RăspundețiȘtergere
  2. Rabdarea da, cat despre uitare, uitam cu totii si uneori nu este bine.


    tara lui papura voda, poate ca asa este dar in ziua de ieri nu m-am simtit in ea- poate ca mai este o alta, care inca nu are denumire.

    RăspundețiȘtergere